Guvernul a anunțat, joi, Comisia Europeană că intenționează să acorde Companiei Naționale a Uraniului (CNU), controlată integral de statul român, un ajutor de stat individual pentru salvare constând într-un împrumut pe 6 luni în sumă de până la 62 milioane lei, printre argumentele invocate de Executiv pentru necesitatea și urgența acestui ajutor de stat numărându-se și "creșterea instabilității la granița de est a Europei", context în care autoritățile de reglementare europene din domeniul atomic recomandă menținerea de stocuri de uraniu pentru centralele nucleare europene suficiente pentru perioade de până la 5 ani.
"Ajutorul pentru salvare are ca scop acoperirea de către Compania Naționala a Uraniului a necesarului de lichidități pentru acoperirea cheltuielilor curente minime de susținere a activităților pentru o perioadă de 6 luni in condiții de siguranță nucleară și de mediu și care să permită analizarea circumstanțelor care au generat dificultățile acute si elaborarea unui plan de restructurare adecvat pentru remedierea acestora", se arată într-un proiect de ordonanță de urgență elaborat de către Ministerul Energiei, acționarul unic al CNU.
În nota de fundamentare a proiectului de OUG se arată că, urmare a deciziei Nuclearelectrica de reziliere, în decembrie 2015, a contractului comercial încheiat cu CNU pentru furnizarea de pulbere de dioxid de uraniu pentru centrala nucleară de la Cernavodă și imposibilității încheierii unui contract cu Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) pentru constituirea stocului de octoxid de uraniu pe anul 2016 la rezerva de stat, CNU se află în prezent în imposibilitatea continuării activității, nemaivând resursele financiare necesare desfășurării activității și efectuării plăților către furnizorii de utilități, materiale, servicii (pază, servicii de transport feroviar pentru minereu, transport de persoane), bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, fondul de mediu etc.
CITEȘTE ȘI Fermierii vor primi subvenții de 647 milioane lei pentru motorină în 2016 Asta în pofida faptului că, potrivit unui document guvernamental prezentat de Profit.ro în aprilie, conducerea companiei informa Ministerul Energiei că a întreprins demersuri pentru a încheia anul acesta un nou contract de livrare de octoxid de uraniu cu ANRSPS, instituție aflată în subordinea MAI. În ianuarie, Consiliul de Administrație al CNU arăta, într-o informare adresată acționarului unic al companiei, Ministerul Energiei, că este necesară acumularea la rezerva de stat a unui stoc de octoxid de uraniu care să acopere consumul centralei nucleare de la Cernavodă pe 5 ani, în conformitate cu practicile europene privind stocurile de rezervă.
Anul acesta, însă, problema a fost că ANRSPS nu a putut încheia un nou contract cu CNU, din cauza faptului că în bugetul instituției pe 2016 nu au fost prinse sumele necesare în acest scop. Astfel, era necesară suplimentarea bugetului Administrației pentru achiziționarea de octoxid de uraniu de la CNU. În 2015, Guvernul a suplimentat bugetul MAI de-abia în septembrie pentru alocarea banilor necesari achiziționării de octoxid de uraniu de către ANRSPS de la CNU. Suma alocată a fost de 62 milioane lei.
"Sistarea furnizării energiei electrice, gazului metan, reactivilor chimici, a neasigurării condițiilor tehnice minime de avarie și a neasigurării pazei obiectivelor, vor conduce la o serie consecințe grave din punct de vedere al siguranței în funcționare a obiectivelor companiei și a mediului, într-un interval scurt de timp", se menționează în nota de fundamentare a proiectului de OUG.
CITEȘTE ȘI SUA: Pasagerii avioanelor, avertizați să nu folosească la bord telefoanele Galaxy Note 7, care pot lua foc În document se mai arată că, în cazul imposibilității CNU de a desfășura activitățile privind evacuarea controlată a apei, decontaminarea și depoluarea apelor de iaz cu conținut de uraniu, radiu și săruri diverse, peste normele de mediu, se pot crea situații cu consecințe deosebit de grave pentru mediu și populație, inclusiv pentru instalațiile și echipamentele operatorului.
"De asemenea, ca urmare a lipsei resurselor de finanțare, CNU se află în imposibilitatea desfășurării activităților specifice prin care se asigură respectarea obligațiilor de siguranță și securitate nucleară și de mediu, asumate de România prin Tratatul EURATOM și TFUE, existând riscul ca, în cazul nerespectării obligațiilor pe partea de securitate nucleară și mediu, România să fie nevoită să suporte sancțiuni grave din partea autorităților europene și a instituțiilor de reglementare din domeniul nuclear, ce pot conduce la pierderea credibilității, afectând capabilitatea statului român de a mai găzdui/dezvolta obiective nucleare pe teritoriul său. Având în vedere toate aceste aspecte, există riscul retragerii autorizației și a certificatului de securitate industrială, întrucât nu vor mai putea fi îndeplinite cerințele minime ale obiectivelor nucleare deținute de CNU", avertizează Ministerul Energiei, acționarul unic al CNU.
Ministerul mai subliniază că, în contexul creșterii instabilității la granița de est a Europei, la nivelul Uniunii Europene se acordă o importanță tot mai mare problemei securității energetice, fapt reflectat și de recomandările de bună practică ale Agenției de Aprovizionare cu combustibili a EURATOM (Euratom Supply Agency-ESA) pentru statele membre deținătoare de reactoare nuclearoelectrice, de a constitui și menține stocuri de uraniu, în diferite forme, funcție de tipul de combustibil nuclear folosit, suficiente pentru o perioadă de consum pe reactor de circa 2-5 ani.
"Ținând cont de aceste orientări, CNU reprezintă o componentă strategică a ciclului combustibilului nuclear, asigurând materia primă pentru fabricarea combustibilului nuclear necesar funcționării unităților de la CNE Cernavodă, contribuind astfel la menținerea stabilității Sistemului Energetic Național, întrucât CNE Cernavodă este un producător de energie electrică în bandă, care contribuie cu circa 18% la producția națională de energie electrică. În scopul funcționării în mod corespunzător a reactoarelor de la CNE Cernavodă este necesară asigurarea securității aprovizionării cu materia primă necesară fabricării combustibilului nuclear utilizat la reactoarele de la CNE Cernavodă, astfel încât să se prevină posibilele întreruperi accidentale ale ciclului combustibilului nuclear autohton, ca urmare a apariției unor situații conjuncturale, precum fluctuații majore pe piața uraniului, blocarea rutelor de aprovizionare etc. Având în vedere aspectele prezentate se impune reglementarea, în regim de urgență, a măsurilor pentru acoperirea necesarului de lichidități al CNU pe o perioada de 6 luni pentru a asigura desfășurarea in condiții de siguranță a activităților specifice companiei și anume evacuarea controlată a apei, decontaminarea și depoluarea apelor de iaz cu conținut de uraniu, radiu și săruri diverse", se mai spune în nota de fundamentare.
CITEȘTE ȘI Wells Fargo, amendată cu 185 milioane dolari pentru că a deschis peste 2 milioane de conturi neautorizate Ministerul Energiei mai avertizează că neadoptarea în regim de urgență a acestor măsuri ar conduce la închiderea CNU, ceea ce ar afecta interesele esențiale de securitate națională și stabilitate energetică ale statului român, prin afectarea securității lanțului de aprovizionare cu materie primă necesară fabricării combustibilului nuclear pentru centrala nucleară de la Cernavodă.
Astfel, Guvernul a notificat Comisiei Europene intenția de a acorda CNU un împrumut pe 6 luni în sumă totală de până la 62 milioane lei, pe baza unei analize economico-financiare realizată de către Eximbank în vederea stabilirii capacității de rambursare, a clasei de risc a CNU și a marjei de dobândă peste ROBOR la 6 luni, comunicată de Banca Națională a României, în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare acordării împrumutului, respectiv semnării convenției de împrumut, și rămâne fixă pe toată durata de derulare a acestuia.
Dacă va fi aprobat de CE, împrumutul va fi acordat în 2 tranșe, de 47,2 și 14,8 milioane lei. Prima tranșă ar urma să fie acordată anul acesta, iar cea de-a doua – în 2017.
"CNU va constitui garanții pentru împrumutul acordat de Ministerul Energiei. Nivelul garanțiilor va fi în concordanță cu metodologia Eximbank care va efectua analiza economico-financiară a CNU. Marja de dobândă nu poate fi mai mică de ROBOR la 1 an plus 400 puncte de bază, conform prevederilor din Comunicarea Comisiei Europene privind Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate (2014/C 249/01). Finanțarea ajutorului de stat prevăzut se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Energiei. Pentru anul 2016, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, pentru finanțarea primei tranșe a ajutorului de stat, prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002, se alocă din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului suma de 47,2 milioane lei Ministerului Energiei", se stipulează în proiectul de OUG.
CITEȘTE ȘI Ministerul Energiei ia în calcul construirea mai multor hidrocentrale mici în locul proiectului Tarnița-Lăpuștești Interesant este că proiectul de ordonanță conține prevederi care nu stimulează deloc rambursarea la termen a împrumutului, ci dimpotrivă. Astfel, draftul de act normativ prevede că, dacă nu restituie banii la scadență, CNU va trebui să elaboreze un plan de restructurare, în baza căruia se va putea prelungi perioada de acordare a creditului de stat.
Astfel, în proiect se stipulează că, în cazul în care, la scadența împrumutului, CNU nu rambursează integral împrumutul și dobânzile aferente, va trebui să prezinte un plan de restructurare Ministerului Energiei, demonstrând restabilirea viabilității companiei pe termen lung. În plus, va trebui să facă dovada asigurării de lichidități pe toata perioada restructurării, prin încheierea de contracte de vânzare-cumpărare la prețul pieței, care să asigure desfacerea produselor sale.
"Autoritățile române vor notifica la Comisia Europeană planul de restructurare în termen de 6 luni de la autorizarea ajutorului de salvare, iar ajutorul de stat individual pentru salvare se transformă în ajutor de stat de restructurare care va fi implementat cu respectarea normelor naționale și ale Uniunii Europene în materie de ajutor de stat. Pe baza acestui plan de restructurare, Ministerul Energiei, la solicitarea CNU, prelungește perioada de acordare a împrumutului, conform planului de restructurare, în aceleași condiții de dobândă și garanții, prin act adițional la convenția de împrumut, până la data aprobării de către Comisia Europeană a planului de restructurare", mai prevede proiectul de OUG.
În cazul neîndeplinirii prevederilor privind notificarea planului de restructurare, statul român va prezenta Comisiei Europene un plan de lichidare a Companiei Naționale a Uraniului.
CITEȘTE ȘI Enel devine agresivă pe vânzări: îl pune director pe fostul șef al Provident, care este și administrator al Poștei Române Schimbarea a fost efectuată la doar câteva zile înainte de inflamarea situației sociale la companie, aflată într-o stare financiară critică. Pe 7 august, 83 de mineri de la mina de uraniu Crucea, care aparține CNU, s-au blocat în subteran și au declanșat greva foamei, în semn de protest față de planul de disponibilizări avut în vedere de minister la companie.
Protestele au încetat după ce sindicaliștii de la CNU s-au întâlnit cu ministrul Energiei Victor Grigorescu și cu vicepremierul și ministrul Economiei Costin Borc, care le-au promis menținerea în activitate a CNU, inclusiv printr-un program de restructurare și eficientizare, valorificarea producției aflate pe stoc și asigurarea unor contracte pe termen lung, precum și respectarea drepturilor salariaților prevăzute de contractul colectiv de muncă.
CITEȘTE ȘI Complexul Energetic Hunedoara intră progresiv "la apă". Compania și-a redus pierderile, dar s-au umflat arieratele CNU, cu acordul acționarului unic, a decis în primăvară să închidă exploatarea zăcământului de uraniu de la Crucea, județul Suceava, care este în curs de epuizare. Compania urmează să deschidă o nouă exploatare de minereu de uraniu la Tulgeș - Grințieș, județul Neamț, însă deocamdată nu există surse de finanțate pentru acest proiect.
Circa 700 din cei 1.200 de angajați ai Companiei Naționale a Uraniului vor fi disponibilizați în acest an, după ce mina de uraniu Crucea-Botușana din județul Suceava se închide temporar, în condițiile în care CNU și-a pierdut singurul client, Nuclearelectrica, care a preferat să cumpere uraniu mai ieftin din Canada.
CNU a terminat anul 2015 cu pierderi de peste 138 milioane lei, invocând drept cauză a acestora provizioanele constituite pentru datoriile către bugetul de stat.. Până în anul 2011, activitatea de extragere și prelucrare a uraniului a fost subvenționată de stat în proporție de 55-75% din valoarea costului de producție.
La începutul anului, într-o informare adresată de CA-ul companiei către Ministerul Energiei, se arăta că aceasta se află într-o situație extrem de critică, inclusiv ca urmare a rezilierii contractului de livrare de pulbere de dioxid de uraniu cu singurul său client, Nuclearelectrica, iar variantele posibile de ieșire din această situație sunt închiderea companiei, intrarea sa în insolvență, privatizarea parțială, prin păstrarea unei participații majoritare a statului român, sau fuziunea cu Nuclearelectrica, oricare dintre acestea necesitând măsuri imediate de ordin juridic, economic și strategic din partea Guvernului.
