Toți consumatorii de energie electrică vor suporta pe facturile lunare o nouă formă de subvenționare a producătorilor de energie cu emisii reduse de carbon, pe lângă binecunoscutele certificate verzi, Guvernul finalizând recent, cu sprijinul a trei consultanți și cu fonduri UE, un studiu de evaluare a opțiunilor de introducere a unui așa-numit mecanism de sprijin prin contracte pentru diferență (CfD), avut în vedere încă din 2016 și despre care inițial s-a vorbit mai ales în legătură cu proiectul construirii reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
Potrivit legislației în vigoare, actualele subvenții pe bază de certificate verzi pentru energia regenerabilă ar urma să se acorde până în anul 2032.
Contractul pentru diferență este un ajutor de stat care asigură constanța veniturilor în etapa de exploatare a unui proiect de investiții, precum cel al unei centrale energetice. Prin acest tip de ajutor, investitorului îi este garantat un preț de vânzare a energiei după începerea producției, intitulat "preț de exercitare", preț care să-i asigure un anumit nivel minim de rentabilitate. În cazul în care prețul de vânzare real de pe piață, calculat ca preț de referință într-un interval dat, este mai mic decât cel de exercitare, investitorul are dreptul să fie compensat prin plata diferenței. Există și varianta ca prețul de referință să fie mai mare decât cel de exercitare, iar investitorul să returneze diferența.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Sursă: Ministerul Energiei
Potrivit unui document guvernamental ce conține principiile generale de implementare a unui asemenea mecanism, noul sistem de subvenționare ar putea fi aplicat de la 1 ianuarie 2020.
"Abordarea cea mai directă pentru asigurarea fondurilor necesare funcționării mecanismului CfD este colectarea sumelor solicitate prin facturile clienților finali, în baza unei contribuții incluse ca poziție separată în factură („sprijin pentru producerea de energie electrică cu emisii reduse de dioxid de carbon prin intermediul CfD"). Colectarea se va efectua prin intermediul titularilor de licență PRE (parte responsabilă cu echilibrarea – n.r.) care și-au asumat responsabilitatea financiară pentru plata dezechilibrelor generate pe piața de energie electrică", se arată în document.
Sursa citată mai relevă că un mecanism de tip CfD ar fi mai puțin costisitor pentru consumatori decât actualele certificate verzi, întrucât ar fi mai puțin riscant pentru investitori și, deci, ar necesita garantarea de către stat a unor rate de rentabilitate mai reduse.
Contractele pentru diferență ar urma să se aplice pentru proiectele noi de producție de energie hidro, eoliană, solară, nucleară, termală și pe bază de biomasă, precum și pentru cele bazate pe "tehnologii curate" de producere de electricitate din surse fosile, respectiv dotate cu echipamente de captare, stocare și utilizare a dioxidului de carbon (CSC/CUC). Guvernul intenționează de fapt să subvenționeze producția de energie pe bază de lignit.
"O nouă capacitate pe lignit este vizată pentru începutul anilor 2030, pe baza tehnologiei ultrasupracritice. Noile instalații vor trebui să fie prevăzute cu echipamente pentru captarea și stocarea dioxidului de carbon (CSC)/captarea și utilizarea lui (CUC), presupunând că aceste tehnologii sunt testate comercial în timp. Cu toate acestea, dacă tehnologiile CSC/CUC nu vor fi disponibile, Guvernul va susține totuși dezvoltarea acestei capacități pe lignit din motivele de securitate a aprovizionării, după cum este indicat în Proiectul Strategiei Energetice 2019-2030", se spune în document.
Guvernul are în vedere stabilirea unui nivel maxim anual global de sprijin, preconizat să fie acordat pentru întreg mecanismul CfD, defalcat pe tehnologii. Astfel, se propune un buget anual de subvenții de circa 125 milioane euro pentru proiecte de energie regenerabilă și unul de 215 milioane euro pe an pentru proiecte nucleare, în total 340 milioane euro (circa 1,6 miliarde lei).
Astfel, se estimează că decalajul dintre costurile și veniturile din vânzările en gros ale energiei care va fi produsă de către viitoarele reactoare 3 și 4 de la Cernavodă implică o subvenție medie de 215 milioane euro pe an pentru acestea între 2030 și 2040.
Operatorul bursier OPCOM ar urma să fie desemnat drept contraparte responsabilă cu colectarea veniturilor necesare pentru aplicarea CfD-urilor, cu calculul sumelor ce urmează a fi plătite producătorilor de energie cu emisii scăzute de carbon cu monitorizarea obligațiilor asumate de către fiecare beneficiar în parte. Transelectrica ar urma să se ocupe de organizarea licitațiilor pentru selectarea proiectelor de producție de energie care vor beneficia de mecanismul de sprijin.
Guvernul consideră că, acolo unde este fezabil, ofertarea de proiecte neutre din punct de vedere tehnologic și licitațiile asigură cea mai bună modalitate de a obține obiectivele de reducere a emisiilor de carbon la cel mai mic cost. Totuși, în situațiile în care securitatea în alimentare începe să prezinte vulnerabilități, disponibilitatea capacităților devine mult mai valoroasă, astfel încât diferențele de disponibilitate dintre tehnologiile intermitente și cele care funcționeaza în bază conduc la situații în care importanța tehnologiilor în unități de bază să fie mai mare. În aceste circumstanțe, ar putea fi rezonabil să se plătească mai mult pentru aceste capacități, de aici rezultând situația în care prețul de exercitare, deși mai mare, să fie totuși mai economic.
"Întrucat poate fi mai eficient economic să se plătească mai mult pentru tehnologii în unități de bază, am considerat oportun să se permită concurența separată între tehnologiile neintermitente și cele intermitente, în special dacă acestea din urmă au costuri mai mici. În caz contrar, este posibil să existe investiții excesive în tehnologiile intermitente, ceea ce ar putea aduce atingere funcționării în siguranță a sistemului energetic. Pe de altă parte, dacă tehnologiile cu unități în bază costă mai puțin sau comparabil cu cele intermitente, există puține beneficii în ceea ce privește separarea celor două și pot fi derulate licitații comune", se afirmă în document.
La nivelul Ministerului Energiei se vor stabili, în funcție de prevederile strategiei energetice, de angajamentele asumate prin Planul Național Integrat Energie-Schimbări Climatice (PNIESC), de bugetul stabilit pentru CfD și de necesitatea asigurării securității energetice, nivelele de capacitate pentru care se vor derula licitații în vederea obținerii unui sprijin de tip CfD. Stabilirea acestor obiective se va realiza în colaborare cu Transelectrica, în funcție de capacitatea rețelei electrice de a prelua sarcinile suplimentare. Tot la nivelul Ministerului Energiei vor fi stabilite și proiectele unice care vor putea beneficia de CfD pe bază de negociere.
Autoritățile mai estimează că, fie că se va implementa sau nu sistemul CfD, prețurile medii de vânzare angro a energiei în România vor crește până în anul 2040, scumpirile fiind determinate aproape integral de creșterea prețurilor la gaze naturale și certificate CO2 în Europa.
Sursă: Ministerul Energiei
"Punerea în funcțiune a noilor capacități fotovoltaice, eoliene, hidraulice și nucleare în scenariul CfD are drept rezultat o reducere substanțială a prețurilor angro la începutul anilor 2030 față de scenariul fără noi capacități cu emisii scăzute de carbon, din cauza scăderii costurilor marginale care apare în scenariul CfD. Prețurile de vânzare angro în scenariul CfD rămân substanțial inferioare prețurilor din scenariul de bază din acel moment, deși se manifestă o reducere a decalajului până în 2040", precizează sursa citată.
Prețul de referință aplicabil unui contract CfD este un preț calculat pe baza prețurilor tranzacțiilor pe piețele centralizate angro de energie electrică conform cadrului legal și de reglementare stabilit pentru mecanismul de sprijin prin ajutor de stat bazat pe CfD. Acesta trebuie calculat fie de contrapartea CfD, fie de agentul său desemnat, pentru toți beneficiarii de CfD. Prețul de referință va fi un preț mediu unic pentru toate tehnologiile și va fi recalculat anual, ex-post. Plățile lunare sau trimestriale făcute către beneficiarii de CfD se vor realiza pe baza unei estimări a prețului de referință determinat la începutul fiecărui an, iar un proces de reconciliere are loc la finalul perioadei de referință și va lua în calcul diferența între prețul de referință estimat (la începutul perioadei de referință) și prețul de referință recalculat (ex-post). Odată stabilit modul de calcul al prețului de referință, acesta poate fi modificat numai în conformitate cu un proces clar, stabilit prin CfD. Prin contract, producătorilor li se poate da dreptul de a contesta prețurile de referință, întrucât nu este posibil să se precizeze, în prealabil, toate circumstanțele în care ar fi de dorit să se aibă în vedere modificarea prețului de referință. În contractul CfD se vor stabili circumstanțele în care prețul de referință ar trebui revizuit și principiile pe baza cărora această modificare va fi realizată (spre exemplu, dacă structura pieței a fost schimbată substanțial, acest lucru rezultând într-un preț de referință care nu mai poate servi ca un reper pentru veniturile obținute de producători).
"După aprobarea de către Guvern a principiilor generale ale mecanismului CfD, Ministerul Energiei are în vedere realizarea unui nou studiu în cadrul căruia se vor defini legislația primară necesară implementării mecanismului CfD, domeniul de competență și responsabilitate al entităților implicate în administrarea mecanismului de sprijin prin ajutor de stat, fluxurile financiare aferente colectării fondurilor necesare și realizării plăților corespunzătoare, termenele și condițiile aplicabile pentru gestionarea fondurilor, încasărilor și plăților aferente mecanismului de sprijin prin ajutor de stat bazat pe CfD, contractul cadru pentru mecanismul CfD, regulamentul de alocare a capacităților, cerințe de eligibilitate a operatorilor economici pentru participarea în cadrul mecanismului de sprijin prin ajutor de stat bazat pe CfD etc", se mai relatează în document.
