OMV Petrom și Ministerul Energiei au colaborat constant anul trecut pentru clarificarea mai multor aspecte legate de obligația legală a companiei de a declanșa a doua majorare de capital în natură cu valoarea terenurilor primite în administrație sau în folosință de la statul român la privatizare, prima majorare având loc în urmă cu 13 ani, în 2006.
"În 2018, Directoratul a informat periodic Consiliul de Supraveghere cu privire la stadiul procesului privind majorarea de capital a OMV Petrom prin încorporarea valorii terenurilor primite în administrare și/sau folosință de la statul român, pentru care OMV Petrom a obținut/este în curs de a obține certificatele de atestare a dreptului de proprietate. În conformitate cu prevederile Contractului de Privatizare și ale Legii 555/2004 privind privatizarea SNP Petrom SA, OMV Petrom are obligația să efectueze a doua majorare de capital social prin încorporarea valorii tuturor acestor terenuri după obținerea tuturor acestor certificate de atestare a dreptului de proprietate. De asemenea, Directoratul a informat în mod constant Consiliul de Supraveghere cu privire la colaborarea constantă dintre societate și statul român prin Ministerul Energiei pentru clarificarea aspectelor aflate în derulare în vederea implementării celei de-a doua majorări de capital social cu terenuri", se arată în raportul pe 2018 al OMV Petrom.
Potrivit sursei citate, rezervele referitoare la terenuri neincluse încă în capitalul social au fost trecute în bilanțul pe anul trecut al OMV Petrom la rubrica "Alte rezerve", valoarea acesteia fiind, la 31 decembrie 2018, de 75,65 milioane lei.
Potrivit documentelor Curții de Conturi, între Ministerul Energiei și grupul austriac OMV, acționarul majoritar al OMV Petrom cu 51,01% din titluri, există de mai mulți ani "divergențe (...) cu privire la modul de stabilire a valorii terenurilor pentru care s-au obținut certificate de atestare a dreptului de proprietate, cu a căror valoare urmează să se majoreze capitalul social al societății". Conform aceleiași surse, la nivelul anului 2014, OMV Petrom obținuse certificate de atestare a dreptului de proprietate pentru terenuri în suprafață totală de 1.386 hectare.
Curtea de Conturi a atras atenția, de-a lungul anilor, în mai multe rânduri companiilor unde statul este acționar, inclusiv OMV Petrom, precum și instituțiilor care exercită calitatea de acționar al statului la aceste societăți că au omis să îndeplinească obligația legală de majorare în natură a capitalului companiilor cu valoarea terenurilor pentru care statul a obținut titluri de proprietate.
"Referitor la stadiul măsurilor dispuse prin decizii emise în urma misiunilor de audit în domeniul privatizării la (...) Direcția Generală Privatizare și Administrare a Participațiilor Statului în Energie din cadrul Ministerului Energiei (...) s-a realizat îmbunătățirea rezultatelor financiare ale entităților prin (...) obținerea, de către societatea privatizată, a unor certificate de proprietate asupra terenurilor avute în administrare la momentul privatizării, cu a căror valoare urmează să-și majoreze capitalul social. Acțiunile suplimentare astfel obținute urmează a fi transmise instituției cu atribuții în domeniul privatizării. SC OMV Petrom SA a raportat efectuarea inventarierii dispuse prin decizie, iar Ministerul Energiei a emis 12 certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor pentru OMV Petrom, pentru suprafața de 2 ha. De la inițierea măsurii, SC OMV Petrom SA a obținut un număr de 1.907 certificate de proprietate asupra terenurilor, pentru o suprafață totală de 1.393 ha, suprafață cu a cărei valoare societatea urmează să-și majoreze capitalul social", se arată în cel mai nou raport public al Curții de Conturi, recent publicat de instituție.
Pe de altă parte, Legea nr. 55/2004 privind privatizarea Petrom prevede că valoarea maximă estimată a terenurilor pentru care compania este îndreptățită să primească certificate de proprietate și a căror valoare nu a fost inclusă în capitalul ei până la data semnării contractului de privatizare nu poate depăși 25 de milioane de dolari (circa 101 milioane lei la cursul actual al BNR).
În plus, în cazul în care statul dobândește acțiuni suplimentare la OMV Petrom în urma majorării capitalului social al companiei cu valoarea acestor terenuri, el este obligat să vândă grupului OMV, la valoare nominală, numărul de acțiuni necesar pentru ca austriecii să-și mențină participația de 51% la OMV Petrom, cu un preț de maxim 51% din valoarea de 25 milioane dolari menționată, respectiv cu cel mult 12,75 milioane dolari (50,5 milioane lei). În 2014, Guvernul de atunci a adoptat un Memorandum privind stadiul majorării capitalului OMV Petrom cu valoarea terenurilor statului, care prevedea purtarea de negocieri cu OMV pentru modificarea legii de privatizare a Petrom.
Din raportul anual al companiei pe 2018 reiese că OMV Petrom a trebuit să se ocupe și de foștii proprietari naționalizați de comuniști.
"Deși, conform legislației privind restituirea proprietăților confiscate în timpul regimului comunist, terenurile pe care se desfășoară operațiuni petroliere nu vor fi restituite foștilor proprietari în natură, există numeroase cazuri în care au fost realizate retrocedări în natură. Cu toate acestea, în multe dintre aceste cazuri, instanțele de judecată au declarat nulitatea retrocedărilor respective. Societatea a primit notificări privind restituirea imobilelor preluate abuziv de stat în perioada 06.03.1945 – 22.12.1989, sub incidența Legii nr.10/2001", se spune în document.
Astfel, în total, până la data de 31 decembrie 2018, OMV Petrom a primit un număr de 1.143 de notificări de restituire, din care: • 16 notificări au fost admise și clădirile au fost restituite și o notificare a fost emisă cu propunerea de acordare de despăgubiri în temeiul Legii speciale nr. 165/2013; • 1.092 de notificări au fost respinse din cauza neconformării cu prevederile Legii nr. 10/2001; • 31 de notificări au fost redirecționate către alte instituții; • 3 notificări (3 dosare deschise pe bază de notificări) sunt în curs de analiză.
"Conform art. 7.2, coroborat cu prevederile art. 26 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr.10/2001, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 498/2002, primăriile sau prefecturile notificate au obligația de a identifica unitatea deținătoare și de a direcționa notificările către aceste entități în vederea soluționării. De asemenea, se comunică notificatorilor că imobilul solicitat nu se află în administrarea acestor entități, precum și unitatea deținătoare care va soluționa notificarea. Deoarece până la această dată activitatea de soluționare a notificărilor din cadrul comisiilor de la nivelul primăriilor sau prefecturilor nu s-a încheiat, există posibilitatea ca o parte din notificările primite să fie direcționate în continuare către OMV Petrom", se mai menționează în document.
