Grupul elvețian Alpiq, fost beneficiar de energie ieftină de la Hidroelectrica și proaspăt învins de statul român la Tribunalul Arbitral Internațional de la Washington, într-o speță în care ceruse Ministerului Energiei despăgubiri de peste 1,8 miliarde lei, a plecat din România din cauza "riscurilor legale și de reglementare", au declarat, pentru Profit.ro, reprezentanții companiei.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Elvețienii, cu venituri nete anuale de peste 7 miliarde franci elvețieni, operau pe piața locală prin două subsidiare, Alpiq Romindustries SRL și Alpiq Romenergie SRL.
Ieri, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a retras licențele de furnizare energie electrică și gaze naturale ale Alpiq Romindustries, la solicitarea companiei. Cealaltă subsidiară, Alpiq Romenergie, a renunțat la activitatea de furnizare de energie încă de anul trecut, licența de furnizor expirându-i în martie 2018 și nefiind reînnoită.
"Alpiq Group confirmă că Alpiq Romindustries a renunțat la licențele românești. Alpiq Romindustries s-a retras de pe piața românească la finalul anului 2018 (când a depus cerere de retragere a licenței la ANRE – n.r.) din rațiuni strategice. Alpiq își concentrează activitățile pe alte piețe-cheie europene. Mediul legal și de reglementare din România implică în prezent riscuri relativ mari pentru businessul cu electricitate", a declarat, pentru Profit.ro, purtătoarea de cuvânt a grupului Alpiq, Sabine Labonte.
Potrivit datelor ANRE, Alpiq mai poate opera în România doar prin subsidiara cehă Alpiq Energy, care grație licenței sale de la Praga are dreptul de a participa la piețele românești de energie electrică.
Grupul Alpiq operează business-uri integrate în sectorul energetic, fiind concomitent producător, furnizor, trader și consultant în designul soluțiilor de optimizare a consumului de energie. Elvețienii dețin mai multe active de producție, constând în hidrocentrale, termocentrale și parcuri eoliene și solare.
Ultimele date publice disponibile arată că Alpiq Romindustries a terminat anul 2017 cu pierderi de 24,33 milioane lei, la o cifră de afaceri de peste 352 milioane lei. Potrivit termene.ro, la 31 decembrie 2018, firma avea datorii restante la bugetele statului în sumă totală de 21,72 milioane lei.
În cazul Alpiq Romenergie, ultimul an cu cifră de afaceri semnificativă a fost 2013, când a avut rulaj de circa 1,6 milioane lei și profit net de 4,78 milioane lei. În 2012, anul intrării în insolvență a Hidroelectrica, Alpiq Romenergie a avut cifră de afaceri de aproape 822 milioane lei și profit de 26,6 milioane lei.
"Ministerul Energiei a primit câștig de cauză într-un proces deschis de compania elvețiană Alpiq AG la ICSID. În această dispută, pretențiile Alpiq către Ministerul Energiei se ridicau la peste 1,8 miliarde de lei. Justiția a dovedit că este imparțială și nu pot decât să felicit echipa din Ministerul Energiei care s-a luptat pentru a obține această decizie la ICSID. Aceasta înseamnă că aproape 2 miliarde de lei rămân în România", a declarat atunci ministrul Energiei, Anton Anton, citat într-un anunț al ministerului.
ICSID nu a publicat încă decizia luată în procedura de arbitraj. La momentul deciziei, Alpiq a anunțat că ia în calcul depunerea unei solicitări de anulare a acesteia. Acest lucru nu s-a întâmplat până în prezent. În schimb, cei de la Alpiq au depus în decembrie 2018 o solicitare de rectificare a deciziei, aflată în prezent pe rolul Tribunalului Arbitral. Statul român a înaintat la rândul său, luna trecută, în replică, un document cu observații asupra solicitării Alpiq.
La solicitarea Profit.ro de a furniza detalii despre demersurile sale la ICSID, Alpiq a răspuns că nu poate face acest lucru întrucât este o companie listată la bursă.
Alpiq AG depusese în noiembrie 2014 o cerere de arbitraj la ICSID , reclamând faptul că administratorul judiciar al Hidroelectrica, pe atunci în insolvență, Euro Insol, a reziliat unilateral în mod ilegal contractele pe termen lung de cumpărare de energie electrică încheiate cu producătorul de energie hidro controlat de statul român de cele două subsidiare din România ale companiei, Alpiq RomEnergie și Alpiq RomIndustries.
Hidroelectrica a cerut prima oară intrarea în insolvență în iunie 2012, iar ulterior, în august, administratorul judiciar a reziliat unilateral mai multe contracte de vânzare de energie pe termen lung semnate cu firme de trading, dar și cu clienți industriali, contracte considerate păguboase pentru companie și pentru statul român, din cauza prețului de vânzare, considerat a fi mult sub cel al pieței, și a clauzelor dezavantajoase pentru producătorul hidro.
Printre contractele reziliate se numărau și cele cu Alpiq RomEnergie și Alpiq RomIndustries, valabile până în 2018 la preț fix de vânzare, indiferent de evoluția cotațiilor pe piața de energie. Prin prisma cantităților de energie contractate, Alpiq era, prin cele două subsidiare locale, al doilea client ca importanță al Hidroelectrica, după Alro Slatina.
Potrivit raportului privind cauzele insolvenței Hidroelectrica, contractele dintre Hidroelectrica și cele două subsidiare românești ale Alpiq au generat prejudicii totale de peste 849 milioane lei pentru producătorul de energie hidro. Contractul dintre Hidroelectrica și Alpiq RomEnergie, derulat între 2008 și 2012, a condus la prejudicii de 427,24 milioane lei, iar cel cu Alpiq RomIndustries, valabil între 2006 și 2012, de 422,03 milioane lei, se arată în documentul citat.
Traderii au contestat în justiție rezilierea contractelor pe termen lung cu Hidroelectrica, însă toate acțiunile lor au fost respinse de instanțele românești.
Pe de altă parte, în iunie 2015, Comisia Europeană a decis, în urma finalizării unei investigații declanșate în aprilie 2012, că mai multe contracte de vânzare de energie semnate de Hidroelectrica cu firme de trading și clienți industriali, inclusiv cele cu subsidiarele Alpiq, în care se suspecta favorizarea ilegală a cumpărătorilor, nu au reprezentat ajutoare de stat.
