Speța este veche de peste un deceniu, însă în pofida duratei procesului, compania pare că nu a avut nicio clipă vreo emoție în privința deznodământului, afirmând în fiecare dintre rapoartele sale anuale din perioada respectivă că nu consideră că se va ajunge să fie obligată la plată.
Statul român, prin Ministerul Energiei, a primit câștig de cauză definitiv în litigiul cu grupul elvețian Alpiq AG, judecat în procedură de arbitraj la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, litigiu demarat de elvețieni în 2014 după rezilierea contractelor de vânzare de energie dintre compania de stat Hidroelectrica, controlată de minister, și două subsidiare românești ale acestora.
Într-o singură lună, ianuarie, peste 35 de companii s-au retras sau le-a fost revocat dreptul de a activa pe piețele centralizate de energie administrate de OPCOM, tendința persistând și în februarie, când de pe OPCOM s-a retras inclusiv Gazprom Marketing & Trading Limited, companie membră a Gazprom Export, cu sediul la Londra.
Elvețienii, cu venituri nete anuale de peste 7 miliarde franci elvețieni, operau pe piața locală prin două subsidiare, Alpiq Romindustries SRL și Alpiq Romenergie SRL.
Potrivit raportului privind cauzele insolvenței Hidroelectrica, contractele dintre Hidroelectrica și cele două subsidiare românești ale Alpiq au generat prejudicii totale de peste 849 milioane lei pentru producătorul de energie hidro. În cererea sa de arbitraj, Alpiq AG acuza că, prin rezilierea contractelor respective, statul român, acționar majoritar al companiei, a încălcat Acordul cu privire la promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor semnat de România și Elveția.
Regulile Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington prevăd că judecătorii trebuie să fie "persoane de înalt standard moral și cu competență recunoscută în drept, comerț, industrie sau finanțe, capabile de judecată independentă". Părțile aflate în litigiu pot propune recuzarea unui judecător în baza oricărui fapt care ar indica lipsa acestor calități.
Curtea de Apel București a respins irevocabil cererea de despăgubiri formulată de traderul de energie Alpiq Romindustries împotriva producătorului de energie Hidroelectrica și a fostului administrator judiciar al acestuia, Euro Insol, pentru denunțarea contractului de vânzare cumpărare energie electrică din 29 noiembrie 2004, contract care dacă nu ar fi fost denunțat de administratorul judiciar ar fi fost valabil până la 31 decembrie 2019, a anunțat casa de insolvență controlată de Remus Borza.
Grupul elvețian faptul că, în 2012, la intrarea în insolvență a Hidroelectrica, contractele pe termen lung de cumpărare de energie electrică încheiate cu producătorul de energie hidro controlat de statul român de cele două subsidiare din România ale companiei, Alpiq RomEnergie și Alpiq RomIndustries, ar fi fost reziliate unilateral în mod ilegal.
Tribunalul București a respins, joi, 14 aprilie, recursul formulat de Alpiq Romenergie, firmă considerată ca fiind unul dintre "băieții deștepți" din energie, împotriva Hidroelectrica, pentru denunțarea de către compania de stat a contractelor bilaterale de vânzare a energiei electrice, a anunțat, luni, Hidroelectrica.
Tribunalul București a respins săptămâna trecută ca neîntemeiată cererea Alpiq Romenergie de acordare a unor despăgubiri de 215,753 milioane lei pentru denunțarea de către administratorul judiciar a contractului cu Hidroelectrica din 3 aprilie 2008.
Tribunalul București a dat câștig de cauză Hidroelectrica în procesele intentate producătorului de energie hidro de către clienții Alpiq și Alro Slatina, în care aceștia solicitau daune în valoare totală de peste 657 milioane lei pentru diminuarea cantității de energie livrată lor de către Hidroelectrica ca efect al aplicării clauzei de forță majoră din contractele cu cele două companii, din cauza secetei din anii 2011 și 2012.
Documentația de atribuire la această licitație a fost modificată de minister după ce au fost primite contestații care acuzau că aceasta ar conține "nenumărate prevederi și cerințe manifest restrictive și/sau excesive, care par a fi fost introduse în scopul de a favoriza potențiali ofertanți".
Deocamdată, Ministerul Energiei nu reușește să-și selecteze avocați care să-l reprezinte în procedura de arbitraj, după ce CNSC a suspendat, pe 9 octombrie, licitația organizată de minister în acest scop, ca urmare a mai multor contestații, care acuzau inclusiv intenția de favorizare a anumitor ofertanți.
Una dintre firmele care au contestat licitația susține că documentația de atribuire elaborată de minister "conține nenumărate prevederi și cerințe manifest restrictive sau excesive, care par a fi fost introduse în scopul de a favoriza potențiali ofertanți".
Procedurile de arbitraj în litigii internaționale sunt extrem de lucrative pentru firmele de avocatură și, în mod corespunzător, presupun costuri mari pentru părțile aflate în dispută. În anii trecuți, onorariile avocaților care au reprezentat România în astfel de proceduri au fost și de peste 400 euro/oră.
Alpiq a depus o cerere de arbitraj la ICSID în noiembrie anul trecut, reclamând rezilierea ilegală a contractelor pe termen lung de cumpărare de energie electrică încheiate cu producătorul de energie hidro controlat de statul român.
Elvețienii au reclamat statul român la ICSID încă din noiembrie 2014 pentru rezilierea contractelor pe termen lung dintre Hidroelectrica și subsidiarele românești ale Alpiq. În iunie anul acesta, Alpiq a pierdut un proces similar intentat la Tribunalul București. Pe de altă parte, tot în iunie, Comisia Europeană a decis că Alpiq nu a beneficiat de ajutor de stat mascat prin contractele cu Hidroelectrica, așa cum reclamase Fondul Proprietatea.