Importurile de gaze naturale utile ale României, a căror unică sursă este gigantul rus de stat Gazprom, au crescut semnificativ anul trecut, cu aproape 26,8%, la 1,197 milioane tone echivalent petrol, potrivit datelor INS, și au ajuns să aibă o pondere de peste 12% în totalul resurselor disponibile. Asta după ce, în anul anterior, 2017, importurile de gaze scăzuseră cu peste 20% față de 2016.
Achizițiile de gaze din import s-au accentuat în ultimele luni ale anului trecut. Astfel, în noiembrie 2018, importurile s-au majorat cu 45% față de perioada similară a anului precedent, ajungând la un volum de 1,83 TWh, iar prețul de import a crescut la rândul său cu 40%, arată ultimele date publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
De altfel, potrivit unui proiect de ordin ANRE, elaborat pentru punerea în aplicare a OUG nr. 114/2018, care a plafonat prețul gazelor la producători la 68 lei/MWh, în următorii circa 3 ani, pe piețele centralizate de profil din România, administrate de Bursa Română de Mărfuri, OPCOM și Humintrade, vor fi tranzacționate aproape exclusiv gaze naturale din import provenite de la Gazprom.
În perioada respectivă, producătorii au obligația să vândă cu prioritate către furnizori, în condiții reglementate de ANRE, pentru asigurarea întregului necesar de consum al clienților casnici, din producția curentă și/sau din depozitele de înmagazinare. De asemenea, în perioada menționată, ANRE va stabili o structură specifică de amestec import/intern pentru cantitatea de gaze naturale destinată asigurării consumului clienților finali noncasnici.
Plafonarea prețului de vânzare al gazelor naturale conduce la o discriminare a producției interne în raport cu importurile și la o concentrare și mai mare a pieței, ca urmare a faptului că cel mai mult au de suferit producătorii mici, susținea, într-un comunicat din decembrie 2018, Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA). “Plafonarea prețului de vânzare al gazelor din producția internă ar reprezenta o măsură explicit anticoncurențială. În cazul în care ea va fi adoptată, va rezulta o discriminare a producției interne în raport cu importurile de gaze naturale. Vor fi afectați în primul rând producătorii mici, care depind de finanțarea externă și de împrumuturi pentru a își susține proiecte cu costuri de producție aferente mai mari. Ei sunt cei mai vulnerabili din punct de vedere economic la astfel de șocuri și tot ei reprezintă baza competitivității și diversificării viitoare a pieței românești de gaze”, preciza Asociația.
Datele INS arată că producția internă de gaze a României a scăzut cu 0,5% în 2018, la 8,296 milioane tone echivalent petrol. OMV Petrom, unul dintre cei doi mari producători interni, a anunțat deja că producția sa de gaze s-a redus cu 7% anul trecut, iar celălalt, Romgaz, își va prezenta rezultatele pe 2018 săptămâna aceasta.
