Majorarea de către Guvern de 20 de ori, de la 0,1% la 2%, a taxei ANRE pe cifra de afaceri anuală a companiilor din sectorul energiei și gazelor naturale afectează direct capacitatea Depogaz Ploiești, operatorul de stocare controlat 100% de producătorul de stat Romgaz, de a investi în creșterea capacității de înmagazinare gaze a României, în condițiile în care Depogaz are în plan investiții de peste 720 milioane lei până în 2022, a declarat președintele Consiliului de Administrație al companiei, Bogdan Stănescu, într-un interviu acordat Profit.ro.
Depogaz a fost înființată ca filială Romgaz specializată în înmagazinarea subterană a gazelor în primăvara anului trecut, în vederea respectării legislației UE, care impunerea separarea juridică a diferitelor tipuri de activități în cadrul companiilor energetice integrate. Bogdan Stănescu este și administrator special al Oltchim, precum și consilier de strategie în cadrul Cancelariei BNR.
"Trebuie să vedem și normele de aplicare ale OUG 114, normele vor aduce clarificări în privința implementării textului Ordonanței, în ce etape și cum s-ar implementa această taxă de 2%. Acest 2% afectează direct activitatea noastră și capacitatea noastră investițională, dar bănuiesc că prin norme se va clarifica cât de mult. Tarifele reglementate în baza cărora funcționăm au fost modificate ultima dată anul trecut, acum ANRE are în dezbatere o revizuire a politicii de tarifare. Potrivit legislației în vigoare, orice modificare de taxe, impozite și contribuții trebuie să se reflecte în tarifele reglementate aprobate de Autoritate, dar e o problemă când se actualizează aceste tarife pentru a include modificările fiscale, depinde de cash-flow-ul fiecărei companii cum poate face față", a spus Stănescu.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Bogdan Stănescu, președintele Consiliului de Administrație al Depogaz
Potrivit acestuia, Depogaz are un mare potențial de dezvoltare în sensul ca România să devină un hub regional de gaze naturale, mai ales în condițiile demarării lucrărilor de construcție la interconectorul BRUA și ținând cont și de planurile de dezvoltări de zăcăminte de gaze din Marea Neagră.
"Pe partea de est, dacă reușim să fim cu arma la picior și cu investițiile făcute, putem profita. Poate fi o afacere profitabilă. Nu avem nici un an de la înființare și am încheiat anul 2018 pe profit. Ne-am făcut un plan de investiții pe 4 ani, 2018-2022, vreo 723 de milioane de lei. Pentru o societate nou înființată și fiind vorba de resurse proprii, se poate spune că e un plan de investiții îndrăzneț și mare. Ce ne-am asumat pentru anul trecut am și realizat, am mers linie, investiții realizate în valoare de 45 milioane lei, suntem în grafic. Vrem să extindem capacitatea de depozitare, vrem ca depozitele noastre să devină multiciclu, la care să se poată face concomitent și injecție, și extracție de gaze. Vrem să extindem capacitatea de depozitare. Acum avem o capacitate de circa 2,8 miliarde metri cubi și vrem să ajungem pe la vreo 4 miliarde până în 2022. Majorarea capacității de stocare ne-ar permite să devenim hub regional, adică să depozităm gaze și din surse externe, respectiv din țările din jur", a arătat șeful CA-ului Depogaz.
El a spus că și alte țări din regiune, cum ar fi Bulgaria, au proiecte similare, care pot deveni concurente.
"Ar fi păcat să ne-o ia altă țară din regiune înainte, pentru că există mai multe proiecte de hub-uri în zonă, cum ar fi cel din Bulgaria. După implementarea proiectelor, probabil la o masă a negocierilor, atât politică, cât și de business, se vor tranșa anumite lucruri, astfel încât să nu ne călcăm unii pe alții pe picioare prin concurență și să ne distrugem business-ul. Oamenii de business pot să ajungă și în extreme, drept pentru care vrem să ne asigurăm că nu ne călcăm pe picioare. Toate țările din regiune au nevoie de gaze, iar noi putem fi actori principali în jocul ăsta", a declarat Bogdan Stănescu.
Depogaz vrea să obțină și finanțare din fonduri UE pentru un proiect de majorare a capacității de înmagazinare a depozitului Sărmășel de la 900 la 1.500 milioane mc/ciclu, pentru care s-a demarat studiul de fezabilitate, ce urmează să fie finalizat anul acesta, valoarea totală a investiției fiind estimată la peste 136 milioane euro.
"Consultanții noștri vor upgrada estimările cu privire la proiectul Sărmășel în noile condiții aduse de OUG 114 până la depunerea proiectului înspre finanțare la Comisia Europeană. Deci cu normele la OUG ne vom clarifica. Vom vedea ce putem repara dacă întârzie să apară normele, ceea ce eu sper să nu. Până la 1 martie ar trebui să fie gata normele, pentru că de la acea dată intră în vigoare prevederile OUG importante pentru energie, dar s-ar putea să fie mai complicat și să se întârzie. Proiectul are riscurile lui, printre care se numără modificările legislative, dar și evoluțiile din piața gazelor din întreaga regiune. Vrem să demonstrăm la Bruxelles fiabilitatea proiectului, sperăm să obținem finanțarea pentru depozitul Sărmășel, să luăm și noi exemplul Trasgazului, care a reușit să absoarbă fonduri europene, a fost deschizător de drumuri în această privință. Proiectul Sărmășel nu este încă pe lista proiectelor energetice de interes comun ale UE, este candidat. Dacă lucrurile merg conform planificării, sperăm noi ca până în toamnă să avem o reacție", afirmă acesta.
Ale planuri ale Depogaz sunt identificarea, pe traseul conductei BRUA, aflată în construcție, de locații pentru construirea de noi depozite de gaze, precum și majorarea capacității de înmagazinare la depozitul Ghercești. "Suntem în evaluări să identificăm pe traseul BRUA locații pentru construirea de depozite noi de înmagazinare. Pe evaluarea preliminară s-ar dori cel puțin 3 noi depozite, dar în funcție de studii vom vedea ce se va decide. Planul e încă incipient. Deocamdată s-au identificat preliminar, ca posibile locații, Doba de lângă Slatina, Hurezani, Piscu Stejari și Bibești".
Asociatul unic, Romgaz, a aprobat recent de principiu majorarea capitalului Depogaz prin aport în natură cu activele aferente activității de înmagazinare. Urmează evaluarea respectivelor active, după care majorarea efectivă de capital. "Deocamdată, noi lucrăm cu active închiriate de la Romgaz. Inclusiv pentru a facilita obținerea de finanțări pentru investiții, este mai bine ca activele să intre în proprietatea noastră. De asemenea, în funcție de activele proprii se stabilesc și tarifele reglementate aprobate de ANRE", a mai spus Stănescu.
"Iarna trecută au fost probleme în raport cu existența gazelor în depozite. Unii consumatori nu și-au îndeplinit acea obligație ca, pe timp de iarnă, să stochezi suficiente gaze pentru rezerva critică și atunci nu prea aveai ce să extragi din depozitele de înmagazinare, adică aveai o limită de volum de extracție. Tocmai de aceea, în scop prudențial, unele solicitări de extracție ale unor utilizatori nu au fost aprobate. A fost o sincopă, totul s-a terminat cu bine până la urmă, dar la nivel de politică guvernamentală trebuia reglementat pentru ca, într-adevăr, să nu rămânem descoperiți. Iarna aceasta nu au fost nici un fel de probleme, omul cât trăiește învață, utilizatorii au realizat că dacă nu îți respecți obligațiile de înmagazinare impuse de stat la nivelul reglementat e posibil să se ajungă la probleme precum cele de anul trecut. E drept, am lucrat și noi la o extindere a capacității de extracție, prin aceste investiții făcute în anul 2018, de 45 de milioane de lei. Consumul zilnic de gaze în România într-o zi geroasă e de 70 milioane mc. Am majorat capacitatea de extracție de la circa 40 la 50 milioane mc pe zi, adică în momentul de față noi asigurăm undeva la 80%. Capacitatea de injecție este de 32 milioane mc pe zi", a explicat Stănescu.
Legat de OUG 114, președintele Consiliului de Administrație al Depogaz a adăugat că speră ca o altă măsură din Ordonanță, cea de plafonare a prețului de vânzare a gazelor de către producători, să nu ducă la declanșarea unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene.
"Cu privire la plafonarea prețului, aici e o discuție și o problemă la nivel de UE, sper că nu se va pune problema unui infringement pe subiectul acesta și că guvernanții noștri, împreună cu Bruxelles-ul și cu specialiștii de acolo, vor identifica exact cum să fie cu plafonarea, pentru ce tipuri de consumatori etc, acolo e problema. Mă bazez mult pe dialog și pe faptul că porțile sunt deschise, chiar dacă mulți încearcă să le arate ca fiind închise", a conchis Bogdan Stănescu.
