Compania de stat Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare producător de energie electrică pe bază de cărbune din România, se pregătește să scoată din nou la vânzare activele sucursalei sale Electrocentrale Chișcani din județul Brăila, cu care s-a "pricopsit" în urmă cu 9 ani de la o urmașă a fostului gigant național Termoelectrica.
Acestea constau în principal în terenurile, clădirile și instalațiile fostei termocentrale pe gaze naturale Chișcani, cu putere electrică instalată de 437 MW, care nu mai funcționează de mulți ani de zile. În 2019, grupurile energetice de la Chișcani au fost, de altfel, eliminate oficial din licența de producător a Complexului, fiind declarate "în stare de indisponibilitate de lungă durată".
CE Oltenia caută acum un evaluator care să stabilească un preț de piață al acestor active, a căror valoare contabilă (neamortizată) înregistrată în evidențele companiei este de puțin peste 60 milioane lei. Terenul termocentralei, în suprafață de peste 32 de hectare, figurează cu o valoare contabilă de 10,33 milioane lei.
Se are în vedere vânzarea termocentralei Chișcani prin licitație cu strigare. Prețul minim de vânzare nu va putea fi, cu tot cu TVA, mai mic decât valoarea contabilă rămasă a activelor.
Evaluatorul va trebui să întocmească două rapoarte de evaluare, pentru două scenarii posibile: cel în care eventualul cumpărător va menține obiectul de activitate al sucursalei Electrocentrale Chișcani și cel în care activele termocentralei vor fi vândute "la fier vechi", ca deșeuri.
Termocentrala Chișcani din comuna brăileană omonimă, cunoscută și sub denumirea de CET Brăila, a fost pusă inițial în funcțiune în anii ’60 ai secolului trecut.
CITEȘTE ȘI Gigantul japonez NTT, prezent și în România, a decis că “acasă” este principalul loc de muncă al angajaților. Mersul la birou va fi "o călătorie de afaceri"CE Oltenia a preluat termocentrala Chișcani în 2013, în contul unei datorii de 28,7 milioane lei a Electrocentrale Grup, desprinsă din falimentara Termoelectrica, față de Complex. Acesta a scos și bani din buzunar pentru a intra în posesia activelor termocentralei, evaluate atunci la 36,81 milioane lei, fapt care a generat și un raport de control negativ al Curții de Conturi, precum și procese de contestare a acestuia.
Chiar în 2013, producătorii de gaze Romgaz și OMV Petrom au primit prin lege dreptul de a utiliza mai mult gaz de producție proprie pentru alimentarea propriilor lor centrale Iernut și Brazi, ceea ce a majorat semnificativ costurile de funcționare ale termoncentralei Chișcani. De atunci, unitatea nu a mai fost pusă în funcțiune decât sporadic și doar parțial, un număr limitat de ani.
CITEȘTE ȘI DECIZIE Cadrul legal necesar înființării Băncii Naționale de Dezvoltare, adoptatAnterior, în 2008, Termoelectrica încheiase un memorandum de înțelegere cu E.ON și Enel pentru construirea unei noi centrale, de 800 MW, în valoare de 1 miliard de euro, proiect la care compania românească de stat urma să contribuie cu activele CET Brăila de la Chișcani. Inițiativa a fost abandonată în cele din urmă.
În 2015 s-a pus problema vânzării termocentralei către o firrmă înregistrată în Olanda.
CITEȘTE ȘI Farma a devenit unul dintre marii angajatori ai economiei. Prag salarial de peste 10.000 lei depășit de directori. Cu cât sunt plătiți angajații"Termocentrala de la Chișcani poate fi pornită din nou și poate deveni profitabilă printr-o restructurare a companiei care deține activele acesteia și prin atragerea unui fond de susținere care poate fi alocat din Fondul de Modernizare. Este conectată la sistemul de distribuție a gazelor naturale, dar ca urmare a ultimelor modificări legislative, centrala poate să se racordeze direct în sistemul național de transport al Transgaz, iar prin acest lucru va evita plata tarifului de distribuție, care este destul de mare și care practic a făcut ca această termocentrală să aibă rezultate negative în trecut, ceea ce a obligat Electrocentrale să închidă aceste grupuri. Din momentul în care România a liberalizat piața de gaze naturale, dar și ca urmare a efectelor pandemiei, care a redus consumul de gaze naturale, s-a înregistrat cea mai mare scădere a prețului la gaze naturale din istoria ultimilor 30 de ani", spunea atunci Havrileț.
Între timp, ca urmare a revenirii economice de după pandemie, alimentată de politicile monetare hyper-acomodante ale băncilor centrale, peste care s-a suprapus și agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, gazele s-au scumpit galopant și fără precedent pe piețele angro.