Cei mai mari cumpărători de gaze din Rusia s-au grăbit luni să găsească surse alternative de combustibil și ar putea arde mai mult cărbune pentru a face față fluxurilor reduse de gaz din Rusia, care amenință să provoace o criză energetică în timpul iernii, dacă depozitele nu vor fi umplute, transmite Reuters.
Germania, Italia, Austria și Țările de Jos au semnalat că centralele pe cărbune ar putea ajuta la trecerea continentului printr-o criză care a dus la creșterea prețurilor gazelor și a îngreunat eforturile factorilor de decizie politică care trebuie să ia măsuri de combatere a inflației, scrie News.ro.
Guvernul olandez a declarat că va elimina limitarea producției la centralele energetice pe cărbune și va activa prima fază a unui plan de criză energetică.
Danemarca a inițiat, de asemenea, primul pas al unui plan de urgență a gazelor, din cauza incertitudinii livrărilor Rusiei.
Italia s-a apropiat de declararea stării de alertă în sectorul energiei, după ce compania petrolieră Eni a declarat că i s-a comunicat de către compania rusă Gazprom că va primi luni doar o parte din cererea sa de aprovizionare cu gaze.
Germania, care a cunoscut, de asemenea, fluxuri mai scăzute de gaze din Rusia, și-a anunțat cel mai recent plan de a crește nivelul de stocare a gazelor și a declarat că ar putea reporni centralele pe cărbune pe care și-a propus să le elimine treptat.
”Este dureros, dar este o necesitate absolută în această situație să se reducă consumul de gaze”, a declarat ministrul Economiei Robert Habeck, membru al Partidului Verzilor, care a făcut eforturi pentru o renunțare mai rapidă la cărbune, care produce mai multe gaze cu efect de seră.
"Dar dacă nu o facem, atunci riscăm ca depozitele să nu fie suficient de pline la sfârșitul anului spre sezonul de iarnă. Și atunci suntem șantajabili la nivel politic", a spus el.
Rusia și-a reluat luni criticile anterioare conform cărora Europa este doar ea însăși vinovată, după ce Occidentul a impus sancțiuni ca răspuns la invazia Moscovei asupra Ucrainei, care este o rută de tranzit al gazelor către Europa, precum și un exportator important de grâu.
Contractul olandez pentru gaze pe termen de o lună, referința europeană, se tranzacționa luni în jurul valorii de 124 de euro pe megawat oră (MWh), în scădere față de vârful din acest an de 335 de euro, dar în continuare cu peste 300% față de nivelul de acum un an.
Markus Krebber, CEO al celui mai mare producător de energie din Germania, RWE, a declarat că ar putea fi nevoie de trei până la cinci ani până când prețurile energiei ar putea scădea la niveluri mai reduse.
Fluxurile de gaze rusești către Germania prin conducta Nord Stream 1, principala rută care aprovizionează cea mai mare economie a Europei, continuau să se desfășoare luni la aproximativ 40% din capacitate, deși au crescut de la începutul săptămânii trecute.
Ucraina a declarat că conductele sale ar putea ajuta la umplerea oricărui gol în aprovizionarea prin Nord Stream 1.
Moscova a declarat anterior că nu poate pompa mai mult prin conductele pe care Ucraina nu le-a închis deja.
Eni și compania germană Uniper s-au numărat printre companiile europene care au declarat că primesc volume mai mici de gaze rusești decât cele contractate, deși depozitele de gaze ale Europei încă se umplu - deși mai lent. Luni, depozitele erau pline în proporție de aproximativ 54%, față de obiectivul Uniunii Europene de 80% până în octombrie și 90% până în noiembrie.
Ministerul german al Economiei a declarat că repornirea centralelor electrice pe cărbune ar putea adăuga o capacitate de până la 10 gigawați în cazul în care aprovizionarea cu gaze atinge niveluri critice.
O lege legată de această schimbare va ajunge în camera superioară a Parlamentului german pe 8 iulie.
Pe lângă o trecere înapoi la cărbune, cele mai recente măsuri germane includ un sistem de licitații pentru a încuraja industria să consume mai puține gaze și acordarea unui ajutor financiar pentru operatorul de pe piața de gaze din Germania, prin intermediul băncii de stat KfW, pentru a umple mai rapid depozitele de gaze.
RWE a declarat luni că ar putea prelungi funcționarea a trei centrale electrice pe cărbune brun de 300 de megawați (MW), dacă va fi necesar.
Guvernul Austriei a convenit duminică cu compania Verbund să convertească o centrală electrică pe gaze la cărbune, în cazul în care țara se va confrunta cu o urgență energetică.
OMV a declarat că Austria va primi jumătate din cantitatea obișnuită de gaze pentru a doua zi consecutiv.
Țările de Jos vor elimina un plafon de producție la centralele de energie pe cărbune, pentru a conserva gazele, în urma măsurilor Gazprom de a reduce livrările către Europa.
Ministrul olandez al Energiei Rob Jetten, a declarat că guvernul a activat și faza de ”avertizare timpurie” a unui plan de criză energetică în trei părți.
Grupul rus Gazprom a redus săptămâna trecută livrările prin gazoductul Nord Stream 1, invocând returnarea întârziată a echipamentelor reparate de compania germană Siemens Energy în Canada.
”Avem gaze, sunt gata să fie livrate, dar europenii trebuie să dea înapoi echipamentul, care ar trebui reparat conform obligațiilor lor”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Oficialii germani și italieni au spus că Rusia folosește acest lucru ca scuză pentru a reduce livrările.
Italia a declarat că ar putea declara o stare de alertă sporită pentru gaze săptămâna aceasta, dacă Rusia va continua să reducă livrările.
Măsura ar declanșa măsuri de reducere a consumului, inclusiv raționalizarea gazelor pentru utilizatorii industriali selectați, creșterea producției la centralele pe cărbune și solicitarea unor importuri mai mari de gaze de la alți furnizori, în baza contractelor existente.