Platforma industrială a rafinăriei RAFO Onești, aparținând companiei omonime, care a reintrat în insolvență în toamna anului 2016 și are de achitat datorii de peste 330 milioane lei, a fost scoasă acum la vânzare cu 59,5 milioane dolari plus TVA (70,8 milioane dolari în total), operațiune anunțată de Profit.ro de la finele anului trecut ca fiind pregătită.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
În sarcina cumpărătorului va fi instituită obligația de a desfășura activități care se circumscriu obiectului de activitate al RAFO SA pe o perioadă de minimum 5 ani, astfel încât să fie preîntâmpinată dezafectarea întregii platforme.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Prin vânzarea la valoare de piață a activelor companiei, este estimat că creditorii își vor recupera circa 57% din creanțe, în timp ce, în ipoteza falimentul și a cedării activelor la valoarea de lichidare, gradul de recuperare ar fi de doar 34,36%.
În prezent, RAFO nu are bani nici pentru plata salariilor compensatorii datorate foștilor angajați disponibilizați ai societății.
RAFO Onești a reintrat în insolvență din proprie inițiativă pe 27 octombrie 2016, la 5 ani după ce, în 2011, ieșise dintr-o procedură de reorganizare care durase nu mai puțin de 7 ani, urmare a precedentei intrări în insolvență, survenită în 2004. Activitatea rafinăriei a fost oprită în 2008 pentru efectuarea unor investiții de modernizare estimate să dureze doi ani, dar nu a mai fost repornită de atunci.
CITEȘTE ȘI BNR: Impactul Legii privind darea în plată s-a atenuat considerabil. Circa 10.500 de dosare sunt însă în instanță. Încetinire a ritmului de negociere bănci-clienți pe CHFÎn prima parte a lunii iunie a anului 2016, firma Anders Capital GmbH, înregistrată în Austria și controlată de doi oameni de afaceri din Republica Moldova, a preluat pachetul de 96,5% din acțiunile RAFO deținut anterior de grupul Petrochemical Holding GmbH, înregistrat tot în Austria și controlat de omul de afaceri rus Iakov Goldovski, fostul proprietar al rafinăriei. Noii acționari convocaseră o AGA pe data de 1 august 2016, pentru a aproba renunțarea la declanșarea procedurii falimentului RAFO, precum și contractarea unor împrumuturi în valoare totală de 10 milioane euro pentru finanțarea unui proiect de retehnologizare și modernizare, cu scopul repornirii rafinăriei.
Numai că AGA respectivă nu a mai avut loc pentru că, potrivit presei locale din Bacău, care cita inclusiv lideri sindicali din rafinărie, basarabenii s-au retras din afacere în cele din urmă, iar acțiunile RAFO au fost preluate de către o firmă înregistrată în Belgia, Result-4-You BVBA, care ar fi controlată de un anume Daniel Goldberg, care ar fi fost, în trecut, membru al Consiliului de Administrație al RAFO. Datele de la Registrul Comerțului din Belgia și cele din Monitorul Oficial belgian arată că Result-4-You BVBA este o firmă de consultanță și training, cu capital de 12.000 euro și active de 23.000 euro, care a raportat pe 2015 un profit de... 253 euro. Din anul respectiv, administrator al firmei este un anume Iosif Zadi, cu domiciliul în Moscova.
La un moment dat, Result-4-You BVBA preluase creanța Petrochemical Holding asupra RAFO, însă entitatea controlată de rusul Goldovski a reintrat în posesia ei, în urma unui proces.
CITEȘTE ȘI Criză de angajați pe litoral: Taxele mari taie din salarii deși bugetul unui hotel este ca în Grecia. Mai sunt doar 3 agenții ce furnizează cameriste, care în vară au cedat psihic și fizicPlatforma petrochimică Borzești, din care a făcut parte și rafinăria RAFO, a fost construită în 1964. Rafinăria a fost construită pentru a prelucra țiței sulfuros de import. RAFO a devenit companie independentă juridic în 1991, iar în 2001 firmele Imperial Oil din Bacău și Canyon Servicos din Portugalia au achiziționat de la Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Activelor Statului (APAPS) 59,99% din acțiunile rafinăriei, pentru 7,48 milioane dolari. Ulterior, participația celor două firme la RAFO a ajuns la 94,5%.
Imperial Oil Bacău, aparținând lui Corneliu Iacobov, și Canyon Servicos, s-a angajat, la privatizarea rafinăriei, să efectueze, într-un interval de cinci ani, investiții de 80 de milioane de dolari și să își asume toate datoriile comerciale ale societății, de aproximativ 200 milioane de dolari. Imperial Oil era, la acea dată, acționarul majoritar la Rafinăria Dărmănești, iar Canyon Servicos era o companie axată în principal pe investiții de capital, având acționari din Portugalia și Elveția.
În 2003, Balkan Petroleum Ltd din Marea Britanie a devenit acționar principal la Rafo, în urma preluării de la Canyon Servicos a unui pachet de 48,91% din acțiunile rafinăriei. Un an mai târziu, Balkan Petroleum, deținută în proporție de 50% de firma VGB, administrată de omul de afaceri Marian Iancu, și-a majorat participația la RAFO la 97,82%, în urma transferării a 74,5 milioane acțiuni deținute de Canyon Servicos și Imperial Oil.
Instanța l-a condamnat definitiv, în decembrie 2014, pe Marian Iancu la 12 ani de închisoare în dosarul de evaziune fiscală și spălare de bani cunoscut ca "RAFO", după un proces care a durat opt ani. În același dosar au mai fost condamnați la închisoare Octavian Iancu, fratele lui Marian Iancu, Constantin Mărgărit, Gheorghiță Iancu, Marius Turică, Alex Martin, Elenkalan Hayrettin, Basaran Kadri Mazhar, care au deținut diferite poziții în VGB. Ei au fost acuzați de evaziune fiscală, asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni și spălare de bani. De asemenea, instanța i-a condamnat la închisoare în vara lui 2012 pe Corneliu Iacobov (7 ani) și Toader Găurean (6 ani), ei fiind acuzați de prejudicierea RAFO.
În perioada 2001-2003, RAFO a acumulat mari datorii, iar în 2004 a intrat în insolvență, având obligații de plată de peste 8.000 de miliarde de lei vechi către bugetul statului. În iulie 2005, firma Calder-A, din grupul Petrochemical Holding, a încheiat cu Balkan Petroleum un contract pentru preluarea a 98% din acțiuni. Petrochemical Holding a devenit proprietarul RAFO în 2009, cu o participație de 96,21% din acțiuni. Calder-A era controlată de cetațeanul rus Iakov Goldovski, fostul președinte al companiei petrochimice ruse Sibur.