Consumul unei centrale vechi pe gaz pentru încălzire și apă caldă este, în medie, de circa 12.000 kWh pe an, iar factura anuală este de 3.720 de lei. O centrală modernă cu condensare poate aduce o economie la consum de până la 30%, adică 3.600 kWh, respectiv de 930 de lei pe an, în anumite condiții de utilizare, conform E.ON.
În România, sursa principală de încălzire a locuințelor este centrala pe gaz (47%) urmată de soba pe lemne (26%) și centralele pe lemne și peleți (13%).
Dintre gospodăriile conectate la rețeaua de gaz 8 din 10 au o centrală individuală pe gaz iar dintre centralele pe gaz aflate în funcțiune circa 25% sunt mai vechi de 10 ani iar 58% nu au tehnologie de condensare.
Parlamentul European a adoptat recent planuri convenite cu Consiliul care vor contribui la reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul clădirilor, printre acestea numărându-se și eliminarea treptată a centralelor termice pe bază de combustibili fosili.
″Statele membre trebuie să adopte măsuri pentru a decarboniza sistemele de încălzire și a elimina treptat combustibilii fosili din instalațiile de încălzire și răcire, obiectivul fiind eliminarea completă a centralelor termice pe bază de combustibili fosili până în 2040. Subvenționarea centralelor individuale pe bază de combustibili fosili va fi interzisă începând din 2025. Va fi în continuare posibil să se acorde stimulente financiare pentru sistemele de încălzire hibride, cum ar fi cele care combină o centrală pe combustibili fosili cu o instalație termică solară sau o pompă de căldură″, se arată într-un comunicat al Legislativului UE.
Revizuirea propusă a Directivei privind performanța energetică a clădirilor urmărește să reducă substanțial emisiile de gaze cu efect de seră și consumul de energie în sectorul clădirilor din Uniune până în 2030. Un alt obiectiv îl reprezintă neutralitatea climatică a acestui sector până în 2050. Se dorește și ca numărul clădirilor cu performanța energetică cea mai slabă care sunt renovate să crească, iar schimbul de informații privind performanța energetică să fie îmbunătățit.
Toate clădirile noi ar trebui să aibă emisii zero începând din 2030; clădirile noi ocupate sau deținute de autoritățile publice ar trebui să aibă emisii zero începând din 2028.
Statele membre vor putea lua în considerare potențialul de încălzire globală pe durata ciclului de viață al clădirilor, care include fabricarea și eliminarea produselor pentru construcții utilizate la ridicarea lor.
În cazul clădirilor rezidențiale, țările Uniunii vor trebui să aplice măsuri pentru a asigura o reducere a energiei primare medii utilizate cu cel puțin 16% până în 2030 și cu cel puțin 20-22% până în 2035.
Conform noii directive, statele membre vor trebui să renoveze 16% din clădirile nerezidențiale cu cele mai slabe performanțe energetice până în 2030, respectiv 26% dintre acestea până în 2033. Pentru a identifica clădirile care intră în această categorie se vor utiliza cerințele minime de performanță energetică.
Dacă este posibil din punct de vedere tehnic și economic, țările Uniunii ar trebui să introducă treptat utilizarea panourilor solare în clădirile publice și nerezidențiale, în funcție de dimensiunea lor, și în toate clădirile rezidențiale noi până în 2030.
Clădirile agricole și de patrimoniu pot fi scutite de la aplicarea noilor norme. Țările Uniunii pot decide să excludă și clădirile protejate pentru calitățile lor arhitectonice sau istorice speciale, clădirile utilizate temporar, precum și bisericile și lăcașurile de cult.
″Directiva arată clar modul în care politicile climatice pot avea beneficii reale și imediate pentru cei cu venituri reduse. Această lege va contribui la reducerea facturilor la energie și va aborda cauzele profunde ale sărăciei energetice, asigurând în același timp mii de locuri de muncă locale de înaltă calitate în întreaga UE. Abordarea a 36% din emisiile de CO2 ale Europei constituie un pilon absolut esențial al Pactului verde european. Rezultatul de astăzi arată că Parlamentul continuă să sprijine un Pact verde care asigură, în egală măsură, o tranziție echitabilă și ambițioasă″, a declarat raportorul pentru Directiva privind performanța energetică a clădirilor Ciarán Cuffe (Verzi/ALE, Irlanda).
Potrivit Comisiei Europene, clădirile din Uniune sunt responsabile pentru 40% din consumul nostru de energie și pentru 36% din emisiile de gaze cu efect de seră. Pe 15 decembrie 2021, Comisia Europeană a adoptat o propunere legislativă de revizuire a Directivei privind performanța energetică a clădirilor, ca parte a așa-numitului pachet „Pregătiți pentru 55”. O nouă lege europeană a climei (iulie 2021) a introdus obiectivele pentru 2030 și 2050 în legislația europeană obligatorie.
Legislația privind performanța energetică a clădirilor este aliniată direct la obiectivele și propunerile Conferinței privind viitorul Europei (CoFE), care vizează consolidarea independenței energetice și a durabilității UE. Această inițiativă legislativă este interconectată cu propunerile CoFE, cum ar fi consolidarea rolului municipalităților în planificarea urbană pentru a sprijini infrastructura verde-albastră [propunerea 2(3)], reducerea dependențelor de importurile de petrol și gaze prin proiecte de eficiență energetică [propunerea 3(3)] și sprijinirea activă a proiectelor de eficiență energetică în vederea obținerii unei mai mari autonomii în domeniul producției și aprovizionării cu energie [propunerea 18(2)].
