O firmă controlată integral de antreprenorul Iulian Dascălu, proprietarul grupului Iulius, a resuscitat un proiect de hidrocentrală cu acumulare prin pompaj de sute de MW, vechi de cel puțin 12 ani, centrală gândită să fie amplasată în județul Neamț, pe lacul Bicaz (Izvorul Muntelui), relevă date analizate de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Este vorba de proiectul centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj (CHEAP) Frasin-Pângărați de pe râul Bistrița, concepută să aibă o putere instalată de circa 300 MW.
Proiectul a obținut prima dată aviz tehnic de racordare (ATR) în 2012, cu estimare de demarare a producției de energie în 2017, însă în cele din urmă nu a mai fost implementat.
Dezvoltatorul inițial, Water Energy Systems SRL, deținut de Maria Soreanu, a fost preluat în 2022 de către firma Hydro Blue Energy SRL, înființată în 2021 și controlată integral de Iulian Dascălu, potrivit termene.ro. Tot în 2022 a fost modificat planul urbanistic general (PUG) al orașului Bicaz, pentru integrarea celui zonal (PUZ) privind proiectul hidrocentralei.
În prezent, proiectul se află în faza elaborării studiului de soluție de racordare, în vederea emiterii unui nou ATR, fiind nevoie de construirea unei noi stații de transformare de 220 kV, cu racord în linia electrică aeriană (LEA) 220 kV Stejaru-Gheorgheni. Planul este unul pe termen lung, estimându-se că punerea în funcțiune a noii hidrocentrale cu acumulare prin pompaj ar putea avea loc în 2030.
În urmă cu mai mulți ani, valoarea totală a investiției fusese estimată la circa 300 milioane euro.
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, deține și operează centrala ″Dimitrie Leonida″, cu putere instalată de 210 MW, la amenajarea cu baraj și lac Bicaz-Stejaru.
În 2012, dezvoltatorul de atunci al proiectului CHEAP Frasin-Pângărați discutase inițial stabilirea de către Hidroelectrica a unui tarif de utilizare a acumulării Izvorul Muntelui ca rezervor inferior, însă în 2013, în AGA Hidroelectrica s-a hotărât ca managementul companiei să demareze negocieri cu Water Energy Systems SRL pentru ca accesul la acumulare să fie acordat contra unei cote din profitul anual rezultat din operarea noii hidrocentrale, fără aport suplimentar de investiții din partea Hidroelectrica.
În același timp, Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), controlată de ministerul de resort, vrea să reia proiectul-mamut al construirii hidrocentralei de acumulare prin pompaj de până la 1.000 MW de la Tarnița Lăpuștești, idee datând din regimul Ceaușescu și declarată ca abandonată în 2020. Argumentul este că, în condițiile în care, la orizontul anului 2030, în mixul tehnologic din sistemul de producție al energiei electrice din România va crește ponderea sectorului nuclear și a energiei din surse regenerabile, sunt necesare capacități care să asigure flexibilitatea sistemului electroenergetic.
″La nivelul anului 2030, există perspectiva dezvoltării și a altor tehnologii pentru stocarea energiei, de tipul acumulatorilor, dar acestea nu au, în acest moment, suficientă maturitate tehnologică pentru a fi implementate. Prin urmare, este obligatorie realizarea unei capacități de stocare cu puterea de pana la 1.000 MW în CHEAP Tarnița-Lăpuștești care să poată interveni în echilibrarea sistemului pe durate cuprinse între 4-6 ore″, argumentează compania.
