Autoritățile se tem pentru viitorul rafinăriei Petrotel, controlată de gigantul rus Lukoil, în condițiile în care compania deține în Bulgaria, în portul Burgas, o rafinărie al cărei potențial de producție este aproape egal cu întreaga capacitate de rafinare a României și unde rușilor le este mult mai ușor să aducă materie primă decât la Ploiești. În plus, oficialii se tem că rafinăriile românești vor deveni necompetitive în raport cu cele din Orientul Mijlociu, în special din cauza reglementărilor de mediu ale UE, și că, astfel, riscăm să ajungem să importăm produse petroliere pentru satisfacerea cererii interne.
Aceste temeri sunt prinse în raportul sesiunii de lucru „Țiței, produse petroliere și gaz natural” din cadrul procesului de elaborare a Strategiei energetice a României de către Ministerul Energiei, precum și în minuta discuțiilor din cadrul sesiunii.
"Compania Lukoil România importă deja petrol din Iran pentru a-l procesa în rafinăria de la Ploiești. Se pune problema dacă în viitor rafinăria Burgas, pe care Lukoil o deține în Bulgaria și a cărei capacitate de rafinare este aproape egală cu întreaga capacitate de rafinare a României, nu va deveni mai atractivă pentru prelucrarea țițeiului din Iran decât capacitățile autohtone. Întrebarea care se pune este legată chiar de viitorul rafinăriei Petrotel: va continua Lukoil să aducă țiței până în centrul României și să-l prelucreze într-o rafinărie relativ mică sau se va axa mai degrabă pe unitatea din portul bulgăresc Burgas?", se arată în minuta sesiunii de lucru.
CITEȘTE ȘI Judecătoria Buzău refuză să trimită Legea dării în plată la Curtea Constituțională Rafinăria Petrotel Lukoil a raportat pe 2015 un profit net de 15,13 milioane lei, după ce, de-a lungul anilor, a acumulat pierderi totale de peste 3,4 miliarde lei și a ajuns subiectul unui dosar penal aflat pe rolul Tribunalului Ploiești, cu acuzații de evaziune fiscală, spălare de bani și folosire cu rea-credință a creditului companiei, prejudiciul fiind estimat la peste 1,7 miliarde euro.
Discuția despre riscul ca Lukoil să se retragă din sectorul românesc de rafinare este mai veche, după cum Profit.ro a scris aici și aici.
La începutul anului, AMIC Energy Management, un fond de investiții austriac al cărui președinte este Wolfgang Ruttenstorfer, fost CEO al grupului OMV în perioada 2002 - 2011, în care austriecii au cumpărat și Petrom, a ajuns la un acord cu gigantul rus Lukoil pentru preluarea a circa 230 de benzinării deținute de ruși în Polonia, Lituania și Letonia. Valoarea tranzacției nu a fost dezvăluită. Acordul a fost semnat de austrieci cu subsidiara Lukoil înregistrată în Olanda, Lukoil Europe Holdings BV, care este și acționarul majoritar al rafinăriei românești Petrotel Lukoil.
CITEȘTE ȘI Fostul președinte Traian Băsescu și soția sa au primit cetățenia moldovenească În raportul sesiunii se arată că, în urma închiderii a numeroase rafinării, România are în prezent o capacitate de rafinare operațională de aproximativ 12 mt anual, în patru rafinării funcționale, din care trei au un grad ridicat de utilizare. Întrucât cererea de produse petroliere este desub 9 mt anual, surplusul de produse de rafinărie din România (în special benzină și motorină, dar și kerosen, GPL etc) este exportat în statele din regiune.
"Există riscul, pe termen mediu și lung, ca rafinăriile din România să devină necompetitive în comparație cu cele din Orientul Mijlociu, astfel încât importul de țiței să fie parțial înlocuit de cel de produse petroliere pentru cererea internă, iar capacitatea de rafinare sau gradul ei de utilizare să fie diminuate, inclusiv prin pierderea parțială de volum pe piețele externe. Acest risc este de ordin sistemic, la nivel european. Întreaga industrie a rafinării din UE este afectată de un deficit de competitivitate pe plan global, în ciuda investițiilor susținute în eficiență", se afirmă în raport.
"Raportul nu reprezintă, în acest stadiu, angajamentul strategic al Ministerului Energiei", precizează ministerul.
Documentul citează un studiu din anul 2015 al Joint Research Center (JRC, serviciul de cercetare științifică al Comisiei Europene), în care se arată că, în perioada 2000-2012, impactul acestui deficit de competitivitate a fost de 2,1 dolari/baril față de media de profitabilitate a competitorilor. Cauele sunt costul relativ ridicat al energiei în general în UE, față de regiunile concurente Orientul Mijlociu, Rusia și SUA, ponderea mare a motorinei în sectorul european al transporturilor și reglementărilor severe de mediu ale blocului comunitar.
Astfel, sunt pomenite "impactul concurențial al reglementărilor europene climatice și de mediu", precum și "numeroase reglementări stringente privind industria rafinării", al căror impact asupra competitivității a fost estimat la 0,5 dolari/baril de țiței rafinat, reprezentând un sfert din pierderea totală de marjă de profit menționată mai sus.
CITEȘTE ȘI Toyota acuză tabăra pro-Brexit de folosirea neautorizată a siglei companiei și ar putea depune plângere penală Deocamdată, România rămâne un important exportator de produse petroliere, cu un volum mai mult decât dublul importurilor, constând în benzină (1,73 mt către Ucraina, Liban, Georgia, Tunisia, Turcia, Bulgaria, Republica Moldova, Israel și alte țări), motorină (1,64 mt către Turcia, Republica Moldova, Grecia, Bulgaria, Georgia, Ungaria, Ucraina, Slovacia și altele), kerosen pentru aviație (0,22 mt către Ungaria, Georgia, Germania, UK etc), păcură (0,20 mt către Turcia, Bulgaria, Liban, Malta, Federația Rusă și altele) și GPL (0,20 mt către Bulgaria, Egipt, Turcia și Serbia), se arată în raport.
Participanții la sesiunea de lucru au estimat menținerea unei supracapacități de rafinare pe termen mediu în România și au apreciat că este necesară dezvoltarea capacității de export a produselor petroliere prin intermediul operatorului portuar Oil Terminal.
"Terminalul petrolier este alcătuit din 7 dane operative. Oil Terminal SA deține trei depozite separate operaționale, depozitul Nord ocupând o suprafață considerabilă în mijlocul orașului Constanța. Compania are în vedere mutarea în etape a capacităților tehnologice și de depozitare din platforma Nord, pentru că, din considerente legate în principal de siguranța populației și protecția mediului, acest depozit va trebui relocat. Oil Terminal studiază posibilitatea contractării unor finanțări europene, deoarece până în prezent nu s-a reușit obținerea acestora, spre deosebire de proiectele din sectorul gazelor naturale. Acordul petrolier pentru Oil Terminal trebuie actualizat. Poziția strategică a companiei trebuie susținută și de un cadru legislativ prielnic, care să facă terminalul mai atractiv ca poartă de export pentru rafinăriile de petrol din regiune. Toate marile terminale petroliere din lume dispun de o serie de facilități", se menționează în minuta sesiunii de lucru.
CITEȘTE ȘI Yahoo a primit mai multe oferte în valoare de cel puțin 5 miliarde dolari pentru activitățile cheie - surse Potrivit aceleiași surse, recent, ANAF a emis un ordin care reduce durata de 45 de zile în care mărfurile pot fi depozitate în zona liberă portuară, fără plata de taxe. În prezent, 85% din capacitatea Oil Terminal este ocupată pentru stocare, de către clienții în căutare de piață.
"Este importantă autorizarea de antrepozite fiscale", au mai arătat participanții la discuții.
La sesiunea de lucru au participat Aristotel Jude, secretar de Stat în Ministerul Energiei, Corneliu Condrea, director general al Direcției Generale Țiței și Gaze Naturale (DGTGN) din Ministerul Energiei, Cornel Zeveleanu, director general adjunct al DGTGN din Ministerul Energiei, Liviu Stoican, șef serviciu în cadrul DGTGN, echipa Ministerului Energiei care coordonează activitatea elaborării Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050 (compusă din Radu Dudău, Dragoș Tâlvescu și Alexandra Danu).
Alți participanți au fost Dumitru Chisăliță, membru în CA al Romgaz, Gabriel Sîrbu (director general adjunct E.ON România), Alexandru Pătruți (fost șef al ANRM), Gheorghe Ionescu (director general adjunct Conpet), Vasile Iuga (PwC), Mihaela Dupleac (Romanian Black Sea Titleholders Association), Adelina Dabu (expert în chestiuni legate de sectorul public și reglementare la OMV Petrom), Răzvan Grecu (Engie, Consiliul Investitorilor Străini), Nicolae Anastasiu (Academia Română), Mihai Spătaru (ANRM) și Ioana Gheorghiade (director responsabil cu sectorul public și finanțarea infrastructurii în cadrul BCR).
