Producătorii de gaze naturale din România s-ar putea împrumuta în viitor de la bănci constituind drept garanții cantități de gaze din rezervele proprii, una dintre propunerile formulate în cadrul procesului de elaborare a Strategiei energetice a României fiind introducerea și reglementarea titlurilor de valoare care să ateste deținerea de cantități de gaze naturale.
"O altă propunere formulată în cadrul sesiunii de lucru este introducerea titlului asupra unei cantități de gaz natural, care să poată fi acceptat și utilizat de sistemul bancar ca titlu de valoare. Această practică ar spori capacitatea de îndatorare a producătorilor de gaz natural din România, pentru a investi în continuare în dezvoltarea sectorului", se arată în raportul sesiunii de lucru „Țiței, produse petroliere și gaz natural” din cadrul procesului de elaborare a Strategiei energetice a României de către Ministerul Energiei.
Propunerea a fost formulată de către Ioana Gheorghiade, director responsabil cu sectorul public și finanțarea infrastructurii în cadrul BCR și membru în Consiliul Consultativ pentru elaborarea Strategiei energetice. "Este necesară introducerea titlului asupra unei cantități de gaze naturale, care să poată fi acceptat și utilizat de sistemul bancar sub forma unei ipoteci imobiliare", a fost propunerea lui Gheorghiade, potrivit minutei sesiunii de lucru.
CITEȘTE ȘI VIDEO Google a revenit în top-ul celor mai valoroase mărci, depășind Apple În martie, tot Ministerul Energiei a propus ca stocurile de urgență pe care producătorii și distribuitorii de țiței și produse petroliere au obligația de a le constitui, pe cheltuială proprie, pentru a menține aprovizionarea în situații de criză, potrivit legislației europene transpuse în cea națională, să poată fi ipotecate și executate silit.
În prezent, Legea 360/2013 privind constituirea și menținerea unui nivel minim de rezerve de țiței și produse petroliere stipulează că "stocurile de urgență care sunt deținute de operatorii economici nu pot face obiectul unei garanții reale sau al executării silite".
Ministerul Energiei a propus modificarea legii astfel încât stocurile de urgență de țiței și produse petroliere să poată face obiectul ipotecilor mobiliare, gajului și executării silite. Titularii obligației de stocare vor avea obligația de a informa Ministerul Energiei dacă asupra stocurilor de urgență s-au constituit ipoteci imobiliare sau gajuri, dacă acestea au ajuns obiectul executării silite sau dacă dreptul de folosință și/sau de dispoziție asupra acestor stocuri a fost înstrăinat.
România a consumat anul trecut 121,1 milioane de MWh de gaze naturale, nivel mai mic cu 4,5% față de cel înregistrat în 2014, respectiv 127 de milioane de MWh, potrivit Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Anterior, consumul scăzuse cu peste 8% în 2013 și cu încă 4% în 2014. Principala cauză a fost reducerea masivă a consumului din industrie, în special cel al producătorilor de îngrășăminte chimice, o serie de combinate majore încetându-și sau reducându-și activitatea.
CITEȘTE ȘI Doroș: Prețurile de transfer sunt un subiect fierbinte pe masa ANAF Ministerul Energiei ia în calcul eliminarea parțială a prețului reglementat al gazelor naturale din producția internă destinate populației și CET-urilor de la 1 iulie 2016, în condițiile scăderii ample a prețului gazelor din import, însă cu păstrarea unui plafon de preț în conformitate cu calendarul de dereglementare în prezent în vigoare, pentru a evita riscul ca gazele din import să reînceapă să se scumpească, fapt care i-ar împovăra pe consumatorii casnici.
"Prețul scăzut al gazului natural în Europa (nivelul estimat pentru perioada iunie-august 2016 este de 63 lei/MWh) probabil că va ajunge în curând sub nivelul celui reglementat în România. Conform calendarului de dereglementare, prețul reglementat ar urma să crească la 66 lei/MWh de la 1 iulie 2016, față de 60 lei/MWh în prezent", se arată în raportul aceleiași sesiuni de lucru „Țiței, produse petroliere și gaz natural” din cadrul procesului de elaborare a Strategiei energetice a României.
În document se apreciază că o situație în care prețul reglementat este mai mare decât prețul gazului natural de import ar fi inedită, eliminând rațiunea prețului reglementat, cel puțin pentru perioada în care persistă această situație, cu implicații asupra activității autorității de reglementare și a tuturor actorilor din piață.
"O soluție pentru a evita situația descrisă mai sus ar putea fi liberalizarea parțială a prețului la data de 1 iulie 2016, cu păstrarea unui plafon conform calendarului de dereglementare în vigoare. Astfel, se poate evita scăderea prețului gazului de import sub nivelul prețului reglementat, fără a risca o creștere accelerată a prețului la consumatorii casnici în cazul în care prețul gazului natural din import revine la un nivel superior celui prevăzut în calendarul de dereglementare", se menționează în raportul citat.
