Neculai Banea, director general al producătorului de elicoptere IAR Ghimbav din 1991, a demisionat din funcția de secretar de stat la Ministerul Economiei, în care fusese numit de fostul Guvern tehnocrat, și s-a întors la conducerea companiei, potrivit unui anunț al IAR Ghimbav remis Bursei de Valori București.
Din anunț rezultă că, la numirea sa ca secretar de stat în Ministerul Economiei, oficializată în urmă cu un an, Banea a semnat cu IAR Ghimbav un act adițional la contractul său de mandat prin care respectivul contract era suspendat pe perioada exercitării funcției de la Guvern, urmând să fie reluat ulterior.
"În temeiul prevederilor art. 2 al actului adițional nr. 8/13.01.2016 la contractul de mandat nr. 425/30.03.2009, încheiat între domnul Neculai Banea și societatea IAR SA și al Deciziei nr. 111/18.01.2017 emise de primul ministru al Guvernului României, ce a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 54/18.01.2017, suspendarea contractului de mandat nr 425/30.03.2009 încetează de drept în data de 19.01.2017. În aceste condiții, începând cu data de 19.01.2017, conducerea societății IAR SA este asigurată de domnul Neculai Banea – Director General", se arată în anunțul IAR Ghimbav.
CITEȘTE ȘI Problemele se agravează la Romcab Târgu Mureș. Acțiunile cad cu încă 15%. Prăbușirea de la începutul anului depășește 50% Premierul Sorin Grindeanu l-a eliberat pe Neculai Banea din funcția de secretar de stat la Ministerul Economiei pe 18 ianuarie, la cererea acestuia. El fusese numit în această funcție de către fostul premier Dacian Cioloș pe 12 ianuarie 2016. Din echipa de secretari de stat tehnocrați de la Economie a fost eliberat din funcție recent și Claudiu Vrînceanu, Grindeanu numindu-l în schimb în această poziție pe fostul senator PSD Petru Alexandru Frătean, de asemenea fost director în Ministerul Economiei la Direcția Producția pentru Apărare și fost director general la UM Cugir SA și Romarm SA.
IAR SA este controlată de statul român, prin Ministerul Economiei, care deține aproape 65% din acțiunile companiei.
Banea conduce IAR Ghimbav din 1991, cu o pauză de cinci ani, în perioada 2002-2007. El lucrează la IAR SA din 1978, fiind pe rând, până să ajungă director general, inginer, șef de secție și director adjunct tehnic și de producție.
CITEȘTE ȘI Chirițoiu: CFR Marfă este un caz delicat și riscă falimentul, dacă CE anulează ștergerea datoriilor de către stat În ultimele zile ale anului trecut, IAR SA a semnat cu MApN un contract de modernizare a unor elicoptere IAR 330L PUMA, în valoare totală de 313,4 milioane lei plus TVA. Profitul net al IAR Ghimbav a scăzut cu aproape 32% în primele 9 luni din 2016, la 21,53 milioane lei, în condițiile în care cifra de afaceri s-a majorat cu peste 30%, la 79,3 milioane lei.
În septembrie anul trecut, Airbus Helicopters Romania SA, joint-venture-ul dintre divizia de elicoptere a gigantului francez Airbus (51% din acțiuni) și IAR SA (49%) a inaugurat o nouă fabrică de elicoptere la Ghimbav, în prezența președintelui francez François Hollande și a premierului român de atunci Dacian Cioloș.
În luna următoare, Airbus a anunțat că intenționează să creeze în România un cluster de furnizori care să livreze soluții și echipamente pentru fabrica de elicoptere de la Ghimbav, finalizată recent, însă producția nu vqa începe decât după ce compania va primi "o comandă semnificativă care să asigure fluxul minim de producție".
Lucrurile s-au complicat în decembrie 2016, când cei de la Airbus au trimis o scrisoare oficială către IAR Ghimbav, în care solicitau informații legate de memorandumul semnat între IAR și compania americană Bell Helicopter, avertizând că acesta “pune în pericol prezența Airbus Helicopters în România”, potrivit News.ro. Scrisoarea a fost transmisă după ce, în 14 noiembrie, compania americană Bell Helicopter, controlată de grupul Textron, a anunțat că a semnat un memorandum de înțelegere cu IAR Ghimbav. Înțelegerea prevede că cele două părți discută despre o eventuală colaborare ce ar putea consta în sprijin tehnic, în cazul în care România va cumpăra elicopterul de atac AH-1Z Viper produs de grupul american, deși o astfel de opțiune nu a fost niciodată făcută publica de către autoritățile române.
