Guvernul renunță la ideea realizării autostrăzii Comarnic - Brașov în parteneriat public-privat cu consorțiul turco-chinez care s-a arătat interesat de proiect, premierul Viorica Dăncilă spunând acum că vrea declararea în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a acestei autostrăzi ca fiind de importanță națională și realizarea acesteia din fonduri guvernamentale.
China Communications Construction Company (CCCC) este unul dintre cei mai mari constructori la nivel mondial, cu afaceri de aproape 80 de miliarde de dolari și peste 160.000 de angajați. CCCC ocupă locul 91 în lista primelor 500 de companii la nivel internațional, Fortune Global 500. CCCC a fost implicat în diferite proiecte, printre care și cel mai lung pod din lume, Danyang–Kunshan Grand Bridge, cu o lungime de 164,8 kilometri, situat în delta fluviului Yangtze și care face legătura între orașele Beijing și Shanghai. Podul a costat 8,5 miliarde de dolari.
Ministerul Transporturilor a renunțat deja anul acesta la a mai pregăti proiectul autostrăzii Comarnic-Brașov cu Banca Mondială, ministrul Finanțelor spunând că a fost găsită o altă variantă, mai rapidă, pentru aceste lucrări, și anume parteneriatul public-privat.
Acum, premierul Dăncilă spune că banii alocați de la buget sunt, de fapt, varianta mai rapidă, în condițiile în care până acum, de foarte mulți ani, nu a fost făcut absolut nimic.
"După cum știți, autostrada Comarnic - Brașov este în parteneriat public-privat. Am avut solicitare din partea unei societăți chinezo-turce. Eu am hotărât, împreună cu colegii mei, să scoatem din parteneriat public-privat, iar în prima ședință de CSAT această autostradă să devină de importanță națională sau de infrastructură critică, astfel încât să putem să demarăm cât mai repede lucrările pentru această autostradă", spune Dăncilă, fără să mai avanseze acum vreo dată privind etapele realizării viitorului drum de mare viteză.
Anterior, Dăncilă pleda în favoarea parteneriatului public-privat, la care renunță acum.
"Eu cred în această lege a parteneriatului public-privat, este o lege care pentru prima dată introduce garanția de la stat, ceea ce dă mai multă încredere celor care vor să se implice în acest parteneriat public-privat. În altă ordine de idei, sunt firme mari, sunt firme care și-au arătat interesul și eu cred că de data aceasta, pornind de la această lege care este o lege bună, pornind de la oportunitățile pe care le avem, pornind de la încrederea în Guvernul României, pentru că trebuie să existe și încredere în guvern, eu cred că vom face acest lucru și viitorul ne va dovedi cele spuse de mine", afirma premierul în primăvară.
Planul pregătit până la acest moment stabilea că autostrada pregătită spre Brașov ar urma să fie exploatată în regim de autostradă cu taxă, astfel încât să fie amortizată la nivel de costuri, taxa de utilizare a autostrăzii care va fi plătită de un autoturism la 100 kilometri parcurși urmând să fie 6,3 euro fără TVA și putând fi indexată la data de 1 martie a fiecărui an cu rata de creștere a salariului mediu net din anul anterior . Nivelul tarifului perceput va fi stabilit în funcție de distanța parcursă de vehicul.
Guvernul a aprobat anterior studiul de fundamentare pentru realizarea și operarea, în parteneriat public-privat, a autostrăzii Ploiești-Comarnic-Brașov, iar referirile la taxă au fost incluse în acest document.
"Pentru un vehicul din categoria LGV se plătește, pentru fiecare 100 km autostradă, 8,82 euro fără tva, iar pentru un HGV și un Bus se plătește 12,6 euro fără TVA", se mai arată în document.
Studiul mai precizează că, pentru sectorul deja aflat în exploatare dintre București și Ploiești, operatorul privat va putea încasa taxe imediat cum va instala sistemul de taxare, începând cu anul viitor, când este estimată încheierea contractului.
Astfel, din calculele prezentate, din taxă cei 62 de kilometri ai autostrăzii București - Ploiești ar putea aduce circa 18 milioane de euro minim în 2019, peste 23 de milioane de euro minimum în 2025 și peste 28 de milioane de euro minimum în 2030.
Pentru sectorul Comarnic – Predeal vor fi instalate sisteme de taxare la Câmpina, Comarnic, Sinaia-Bușteni și Predeal.
Premierul Viorica Dăncilă a anunțat anterior că durata de proiectare și execuție va fi de maximum 4 ani, cu începere din 2019, iar costul estimat al proiectului se ridică la 1,36 miliarde euro.
În condițiile în care durata de proiectare și execuție va fi de maximum 4 ani, cu începere din 2019, constructorul va primi bonificații din partea statului dacă lucrările de execuție sunt finalizate în avans, urmând a fi penalizat pentru eventuale întârzieri.
Conform purtătorului de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu, bonificația acordată pentru terminarea înainte de termen a lucărilor va fi de 100 milioane de euro/ an și va fi calculată în funcție de perioada de finalizare anticipată a proiectului. Penalitățile vor fi în sumă egală, de 100 milioane euro, urmând a fi calculate în funcție de durata întârzierii.
”În situația devansării lucrărilor perioadei de 48 luni aferentă lucrărilor de proiectare și execuție, partenerul privat va primi din partea partenerului public o primă de succes echivalentă cu ponderea într-un an a perioadei de devansare, valoarea totală a primei de succes fiind de 100 milioane euro/ an. În situația întârzierii finalizării perioadei de proiectare și execuție, partenerul privat va plăti partenerului public o amendă corespunzătoare ponderii în an a perioadei de întârziere, amenda anuală fiind de 100 milioane euro”, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu.
Durata de operare a autostrăzii pentru investitorul privat va fi de 20 ani, iar costurile estimate ale proiectului se ridică la aproximativ 1,36 miliarde euro.
Așa cum este prevăzut în legislație, partenerul public va contribui cu 25%, iar partenerul privat cu 75% din costul investiției și costurile de întreținere și operare.
În februarie, Profit.ro a anunțat că Guvernul și Banca Europeană de Investiții (BEI) poartă discuții cu privire la începerea unui proiect pilot de infrastructură în regim de parteneriat public-privat, după ce autostrada Comarnic-Brașov nu a putut fi construită în acest mod. BEI a acordat în 2017 României finanțări record în valoare de aproape 1,9 miliarde euro, iar ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, s-a angajat, într-o discuție cu vicepreședintele BEI, Andrew McDowell, ca autoritățile să nu mai prelungească acordurile de finanțare cu banca, cum s-a întâmplat în trecut.
Anunțul privind discuții privind un proiect pilot în regim de parteneriat public-privat a fost făcut în urma unei întrevederii a delegației guvernamentale conduse de vicepremierul Viorel Ștefan cu vicepreședintele BEI Andrew McDowell.
În acest context, vicepreședintele BEI a arătat că un proiect complex precum autostrada Comarnic-Brașov nu a fost cea mai potrivită alegere pentru un parteneriat public-privat.
”Comarnic-Brașov este un proiect complex, în termeni de parteneriat public-privat poate că nu a fost bine să fie primul dezvoltat astfel. Pentru reputația României, ca țară favorabilă parteneriatului public-privat, poate e mai bine să începem cu ceva mai ușor și, în acest mod, să creștem reputația României pentru a atrage investiții de acest fel. Din acest motiv, discutăm ce proiect ar putea fi dezvoltat în parteneriat public-privat”, a declarat vicepreședintele BEI.
În decembrie 2015, Guvernul a decis că proiectul austostrăzii Comarnic-Brașov nu va mai fi realizat în parteneriat public-privat, după ce a eșuat concesiunea Vinci-Aktor-Comarnic.
În decembrie anul trecut, Guvernul a adoptat, prin ordonanță de urgență, noi reglementări privind legea parteneriatului public-privat.
