Misiunea lunară chineză care s-a încheiat a demonstrat capabilitățile științifice ale gigantului asiatic și a declanșat, de asemenea, un torent de dezinformare care îl vizează pe rivalul său american, un semn al rivalității acerbe care există între cele două țări în sectorul spațial, informează AFP.
China a sărbătorit marți revenirea pe Terra a sondei sale Chang'e-6, care avea la bord primele eșantioane prelevate vreodată de pe fața nevăzută a Lunii, o misiune ce a fost considerată "un succes complet" de agenția spațială chineză.
Acea misiune, una dintre cele mai ambițioase realizate vreodată de China în spațiu, a reînviat totodată mai vechi teorii ale conspirației despre alunizările din timpul misiunilor lunare Apollo ale NASA, agenția spațială americană, scrie Agerpres.
Divizia de investigații online din cadrul AFP a analizat o serie de conținuturi publicate pe rețelele de socializare chineze. Unele dintre ele sugerează că Apollo 11, misiunea istorică ce i-a permis, în 1969, primului om să pășească pe Lună, a fost regizată.
Cercetătorii se tem că aceste informații false ar putea să alimenteze sentimentul anti-american în China, o țară care dorește să se afle la conducerea cursei din sectorul spațial, în fața Statelor Unite.
Un alt exemplu de dezinformare care circulă în țara asiatică: atunci când drapelul chinez a fost înfipt în scoarța selenară și imaginea a fost difuzată de agenția spațială națională, mai mulți utilizatori ai rețelei de socializare X au comparat-o cu o fotografie realizată de astronautul american Harrison Schmitt pe Lună în 1972 și au sugerat că imaginea americanilor a fost trucată.
Acești internauți au argumentat că drapelul american a fost fotografiat "în timp ce plutea" în vânt - un lucru imposibil pe satelitul natural al Terrei -, în timp ce NASA a explicat că a folosit o bară orizontală pentru a îl menține drept.
"Există în mod incontestabil o rivalitate între Statele Unite și China în domeniul spațial, iar orice formă de dezinformare cu privire la activitățile uneia sau celeilalte țări reprezintă un motiv de îngrijorare", a subliniat cercetătoarea Saadia M. Pekkanen, de la Universitatea din Washington.
"Sentiment anti-american"
Astfel de mesaje au suscitat un val de comentarii pe rețeaua de socializare chineză Weibo după ce un utilizator cu peste 13 milioane de abonați a afirmat că fotografiile menționate sunt dovezi ale faptului că "americanii nu au ajuns pe Lună".
Alți internauți au preluat subiectul și au distribuit o fotografie a membrilor trupei rock germane Rammstein, îmbrăcați în costume de astronauți și fără cască, alături de un mesaj sarcastic: "Acum credeți că alunizarea americană a fost reală".
AFP nu a putut să stabilească dacă aceste informații false au fost răspândite cu ajutorul autorităților chineze, însă rapiditatea cu care ele s-au propagat pe rețelele de socializare, puternic controlate în această țară, i-a făcut pe analiști să își pună multe întrebări.
"Beijingul lasă uneori sentimentul anti-american și informațiile false să se răspândească pe internetul chinezesc cu scopul de a permite o supapă pentru tensiunile interne și de a modela opinia publică chineză", a subliniat Isaac Stone Fish, directorul general de la Strategy Risks.
China și-a dezvoltat considerabil programele spațiale în ultimii 30 de ani, alocând miliarde de euro în acest sector pentru a-i prinde din urmă pe liderii din domeniu - Statele Unite, Rusia și Uniunea Europeană.
Gigantul asiatic speră să lanseze prima sa misiune cu echipaj uman spre Lună până în anul 2030. De asemenea, China intenționează să construiască o bază lunară. La rândul său, Washingtonul intenționează să trimită din nou astronauți americani pe Lună până în 2026 prin intermediul misiunii Artemis 3.
"Răspândirea unei minciuni"
Această campanie de dezinformare, care vizează inducerea unui sentiment de neîncredere prin reluarea unor mai vechi teorii ale conspirației, este o tactică frecvent utilizată în China.
"Există o mare comunitate online care este bucuroasă să vorbească despre teorii ale conspirației cu privire la alunizări", a subliniat Darren Linvill, de la Universitatea Clemson.
"Dacă această comunitate poate fi exploatată pentru a răspândi o minciună care pune China într-o lumină mai favorabilă, atunci cu atât mai bine pentru China", a continuat el.
În China, alunizarea sondei Chang'e-6 a entuziasmat presa națională, care a elogiat această performanță, criticând în același timp Statele Unite.
Pentru cotidianul Global Times, o publicație cu un pronunțat caracter naționalist, misiunea spațială chineză a demonstrat "atitudinea deschisă și incluzivă a Chinei față de cooperarea internațională", spre deosebire de Statele Unite, care sunt mai degrabă "ocupate să trâmbițeze (existența unei) 'amenințări chineze' într-o așa-numită cursă pentru cucerirea spațiului".
