Senatorii au votat din nou proiectul de lege care prevede că în cazul operatorilor economici din ramuri strategice ale economiei naționale, aflați într-o procedură de concordat preventiv, durata procedurii va putea fi prelungită, la cererea debitorului, pentru motive ”justificate”, cu cel încă 5 ani, ajungându-se astfel la un concordat neîntrerupt de până la 10 ani.
De ce este important: Procedura concordatului preventiv este una de salvgardare, prin care debitorii aflați în stare de dificultate financiară, dar nu de insolvență în acest moment, pot ajunge la un acord formal cu creditorii lor cu privire la plata datoriilor și prin care pot asigura continuitatea și viabilitatea companiei, astfel încât aceasta să fie capabilă să își stingă datoriile și continue activitatea. În baza acestui mecanism, negocierile cu creditorii pot fi derulate cu un plan de restructurare adaptat la situația economică excepțională generată de pandemie. Detalii despre concordatul preventiv au fost prezentate de Profit.ro AICI.
Încălcarea bicameralismului
Prin modificările aduse, aleșii au susținut că au în vedere ramuri strategice ale economiei precum: energia, apărarea și securitatea, transporturile, telecomunicațiile, siguranța alimentară și sănătate.
Inițiatorii invocă proximitatea teritoriului românesc de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, fapt care obligă reprezentanții statului român să adopte măsurile necesare asigurării stabilității și securității economiei naționale.
”Cauzele care au generat necesitatea accesării unor proceduri de prevenire a insolvenței nu sunt limitate în timp, ci se pot prelungi, astfel încât și măsurile de redresare ar trebui să fie cel puțin proporționale din perspectivă temporală. Pentru a asigura o redresare financiară sustenabilă, este esențial să se permită ajustarea termenilor concordatului preventiv în funcție de circumstanțele reale. Limitarea strictă a duratei poate forța aceste companii să adopte măsuri pe termen scurt care nu adresează problemele fundamentale”, arată inițiatorii.
Potrivit acestora, permiterea extinderii duratei concordatului preventiv oferă flexibilitate și posibilitatea de a adapta planul de redresare la condițiile economice în schimbare, asigurând o mai bună aliniere la realitățile pieței.
Proiect de lege fusese adoptat de Parlament, la finele lunii martie, prin votul final al deputaților, care au amendat astfel o odonanță de urgență a guvernului prin care, anul trecut, a fost prelungite cu 90 de zile termenele în care contractele de asigurare încheiate cu asigurătorul cu o cotă de piață ridicată pe segmentul asigurărilor RCA, aflat în procedură de insolvență, încetează de drept.
Ulterior, proiectul a fost supus reexaminării după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a sesizat proiectul la Curtea Constituțională a României (ÎCCJ), privind încălcarea bicameralismului, cât și prevederile proiectului, iar judecătorii CCR au admis sesizarea.
Probleme de fond, reclamate de ÎCCJ
Acum, la reexaminare, senatorii au răspuns obiecțiilor exclusiv privind procedura parlamentară a bicameralismului, având în vedere că judecătorii CCR au admis că acest principiu a fost încălcat, fără a mai analiza și celelalte argumente de fond ale ÎCCJ privind neconstituținalitatea legii.
ÎCCJreclama însă și încălcarea principiului legalității în componenta privind calitatea legii prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție, respectiuv încălcarea dreptului de proprietate privată prevăzut de art 44 alin. (1) din Constituție.
Astfel, potrivit ÎCCJ, noțiunea de ”operatori economici care funcționează în ramurile strategice ale economiei naționale" nu este definită în cuprinsul legii și nici nu se face trimitere la alte acte normative care circumstanțiază această noțirme, aspect de natură să conducă la o aplicare și interpretare neunitare și arbitrare a acesteia. De asemenea, reglementarea unei proceduri speciale pentru o singură categorie nedefinită de operatori economici determină lipsa de previzibilitate a normei.
Torodată, prevederile fac referire, în contextul modalității de prelungire a concordatului preventiv, la sintagma ”motive justificate" fără a le determina sau a institui criterii obiective de determinare a acestora.
Judecătorii ÎCCJ mai reclamă și încălcarea art. 45 și 135 din Constituție privind libertatea economică coroborate cu cele ale 53 din Constituție prin raportare la art. 16 alin. (i) și (2) din Constituție referitoare la interzicerea discriminării.
”Din examinarea prevederilor legii adoptate rezultă că legiuitorul a urmărit instituirea un regim preferențial, diferit de cel de drept comun, în favoarea operatorilor economici care fimcționează în ramurile strategice ale economiei naționale, aflați în procedura concordatului preventiv în condițiile Legii nr. 85/2014, față de alți operatori economici, în sensul că cei din prima categorie pot beneficia de prelungirea succesivă a termenului de derularo a concordatului preventiv, până la o durată maximă de 10 ani, fără a exisța o justificare obiectivă, rațională și proporțională pentru această soluție normativă și fără ne afla în prezența unor situații care - prin natura lor - să reclame diferența de tratament juridic dintre cele două categorii în ce privește drepturile garantate prin 45 și 135 din Constituție”, arată ÎCCJ.
Astfel, legiuitorul nu a justificat tratamentul preferențial acordate operatorilor economici care funcționează în ramurile strategice ale economiei naționale în raport cu operatorii economici ale căror drepturi sunt reglementate prin art. 135 lit.a) din Constituție.
”Or, o asemenea modalitate de reglementare creează premisele nesocotirii libertății economice a operatorilor economici care se pot prevala doar de condițiile de prelungire instituite de Legea nr. 85/2014, iar nu și de dispozițiile mai favorabile stabilite prin legea adoptata doar în favoarea unei anumite categorii de operatori economici, neexistând o proporționalitate între măsura adoptată și scopul urmărit”, mai arată judecătorii ÎCCJ.
Noile prevederi
Senatorii nu au făcut însă decât să modifice titlul proioectului, pentru a reflecta modificările, și au preluat și votat, la rândul lor, amendamentele inițiate de deputați:
(1) În cazul operatorilor economici care funcționează în ramurile strategice ale economiei naționale, aflați, la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanțe, într-o procedură de concordat preventiv, durata de derulare a concordatului/planului de restructurare poate fi prelungită, la cererea debitorului, pentru motive justificate, cu cel mult 5 ani.
(2) Administratorul concordatar poate solicita judecătorului sindic, în al cincilea an de derulare a concordatului preventiv/planului de restructurare, omologarea prelungirii duratei de derulare a concordatului preventiv/planului de restructurare, potrivit alin.(1), și a modificării măsurilor corespunzătoare acestei prelungiri.
(3) Cererea prevăzută la alin.(2) va fi însoțită de hotărârea de aprobare de către creditorii concordatari/afectați a prelungirii duratei de derulare a concordatului/planului de restructurare și a modificării măsurilor corespunzătoare acestei prelungiri, adoptată în condițiile de întocmire și votare a concordatului/planului de restructurare, cu creanțele rămase în sold la data votului.
(4) Creditorii concordatari/afectați care au votat împotriva prelungirii termenului concordatului preventiv/planului de restructurare, precum și creditorii neconcordatari își pot recupera creanța prin orice alte modalități prevăzute de lege, inclusiv vor putea formula cereri de deschidere a procedurii insolvenței față de debitor.
”Prelungirea nu trebuie să reprezinte o prejudiciere a intereselor creditorilor care nu sunt de acord cu o majorare a concordatului preventiv. Astfel, a fost reglementat dreptul acestora de a-și recupera creanța prin orice mijloc prevăzut de lege (prin măsuri de executare silită sau chiar deschiderea procedurii de insolvență față de debitor)”, arată autorii în privința ultimei prevederi.
Proiectul va fi transmis acum, din nou, pentru vot final Camerei Deputaților.
