Companiile de petrol, gaze și carburanți cu cifre de afaceri mai mari de 50 milioane euro pe an vor fi obligate să achite de anul viitor impozit de 1,5% din cifra de afaceri, deși intenția inițială a legiuitorilor era doar să elimine pragul de rulaj anual de 50 milioane euro de la care firmele din sectoarele menționate datorează impozit specific de 0,5% din cifra de afaceri.
Camera Deputaților a aprobat în plen, pe 22 octombrie, în calitate de cameră decizională, modificarea Codului Fiscal, în sensul eliminării de la 1 ianuarie 2025 a pragului de cifră de afaceri anuală de 50 milioane euro sub care companiile de petrol, gaze și carburanți nu plătesc în prezent acest impozit.
Numai că nu a fost singura modificare adoptată. În forma inițială, proiectul de lege stipula că impozitul de 0,5% pe cifra de afaceri a petroliștilor se aplică prin excepție de la regula generală impusă tuturor firmelor din România cu afaceri anuale de peste 50 de milioane de euro, de a plăti impozit de 1% din cifra de afaceri în situația în care sunt pe pierdere sau impozitul pe profit datorat este mai mic de 1% din rulaj.
În forma votată de plenul Camerei, sintagma ″prin excepție″ nu mai apare, astfel că rezultă că societățile din petrol, gaze și carburanți cu cifre de afaceri de peste 50 milioane euro datorează de la 1 ianuarie 2025 impozit cumulat de 1,5% pe cifra de afaceri, iar cele cu rulaje sub acest prag - de 0,5%.
Președintele Klaus Iohannis tocmai a promulgat legea, în această formă.
Consiliul Economic și Social (CES) atrăese atenția anterior că eliminarea sintagmei ″prin excepție de la art. 18-1″ conduce la interpretarea că firmele din petrol, gaze și carburanți urmează să datoreze de la 1 ianuarie 2025 impozit specific de 1,5% din cifra de afaceri, ceea ce ar însemna ″o dublă impunere a unui sector care este oricum supraimpozitat″. Avizul CES este însă doar consultativ.
Una dintre principalele companii afectate, Rompetrol Rafinare, operatorul rafinăriilor Petromidia și Vega, controlat de KazMunayGas, gigantul petrolier de stat al Kazahstanului, și-a exprimat nemulțumirea față de modificarea legislativă.
″Rompetrol Rafinare a luat act de inițiativa legislativă aflată în promulgare, care ar urma să crească substanțial taxa pe cifra de afaceri și ar afecta activitatea companiei. Rompetrol Rafinare face toate demersurile necesare pentru a-și păstra poziția pe piața de profil, într-un context fiscal dificil, în care presiunea suprataxării influențează capacitatea operațională și investițională, pe termen lung″, spune compania, în ultimul raport trimestrial.
Proiectul a fost inițiat în primăvară de deputații Marius Țuțuianu (PSD), Ognean Crîstici și Gheorge Nacov (din grupul minorităților naționale) și fusese respins de Senat în septembrie, cu majoritate amplă (99-6). Este vorba de prima formă, care stipula doar eliminarea de la 1 ianuarie 2025 a pragului de cifră de afaceri anuală de 50 milioane euro sub care companiile de petrol, gaze și carburanți nu plătesc impozitul specific.
Guvernul transmisese oficial că se opune modificării legislative, însă principala obiecție a Executivului fusese că, în forma sa inițială, proiectul de schimbare a Codului Fiscal stipula că eliminarea pragului de 50 milioane euro urma să se aplice retroactiv, de la 1 ianuarie 2024.
Principalul argument al inițiatorilor a fost că jucătorii mari din sectorul românesc de petrol, gaze și carburanți, cu cifre de afaceri anuale de peste 50 milioane euro, își pot înființa sau și-au înființat deja subsidiare cu aceleași coduri CAEN, prin intermediul cărora pot să înregistreze contabil o parte din încasările generate de activitățile vizate de impozitul specific de 0,5%, astfel încât să coboare cu rulajul anual sub pragul de 50 milioane euro și, astfel, să nu mai datoreze impozitul.
″(...) la nivelul companiilor din sectorul de petrol de pe piața românească există mai mulți jucători care dețin mai multe societăți la nivelul aceluiași beneficiar real sau grupuri de persoane, aspect care, de altfel, este perfect legal, sau situații în care jucătorii din piața românească și-au înființat recent alte societăți la nivelul acelorași asociați/acționari, având coduri CAEN similare, prin care se va desfășura același tip de activitate economică. Acest lucru va permite ca, în mod legal, anumite venituri să fie alocate între diversele societăți comerciale deținute, eludându-se astfel plata impozitului suplimentar către bugetul de stat din România″, se arată în expunerea de motive.
Impozitul specific de 0,5% din cifra de afaceri pentru sectoarele de petrol, gaze și carburanți ar urma să mai fie aplicat doar în 2025, potrivit formei în vigoare a Codului Fiscal, această prevedere nefiind modificată prin proiectul votat de Camera Deputaților.
Printr-un ordin al ministrului Finanțelor din decembrie anul trecut au fost stabilite codurile CAEN principale și secundare pentru care se datorează impozit specific de 0,5% din cifra de afaceri, acestea fiind 0610 - „Extracția țițeiului“, 0620 - „Extracția gazelor naturale“, 1920 - „Fabricarea produselor obținute prin rafinarea petrolului“, 3522 - „Distribuția combustibililor gazoși, prin conducte“, 3523 - „Comercializarea combustibililor gazoși, prin conducte“, 4671 - „Comerț cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi și gazoși și al produselor derivate“, 4730 - „Comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate“ și 4950 - „Transporturi prin conducte“.
Sunt scutiți de impozitul specific operatorii economici licențiați de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) care realizează venituri din activități de distribuție/furnizare/transport de energie electrică și gaze naturale în proporție de 95% din veniturile totale.
În primăvară, producătorii de gaze naturale Black Sea Oil&Gas (BSOG), Petro Ventures Resources și Gas Plus Dacia, care dețin concesiunea celei mai noi exploatări offshore din Marea Neagră românească, Midia, au dat în judecată Ministerul Finanțelor și ANAF, cerând anularea ordinului cu codurile CAEN și a celui al Fiscului care a completat Nomenclatorul obligațiilor de plată la bugetul de stat cu cea privind impozitul specific, dar și suspendarea aplicării acestora până la soluționarea solicitării de anulare.
Procesele se află pe rol. Dintre cei trei producători, doar Petro Ventures a obținut, în primă instanță, suspendarea aplicării celor 2 ordine în cazul său, însă Finanțele și ANAF pot face recurs.
Suspendarea a fost solicitată și de către distribuitorul de GPL Gaspeco L&D, business cu rulaje anuale de peste 600 milioane lei în ultimii 2 ani deținut de Elena Borcea, mama lui Cristi Borcea, fost finanțator al echipei de fotbal Dinamo, și Corneliu Gădoiu. Instanța de fond nu s-a pronunțat încă asupra cererii.
