De ce este important: Excepția se aplică în prezent veniturilor obținute în urma unui contract de muncă cu timp parțial, în cazul persoanelor fizice aflate în una dintre următoarele situații: a) sunt elevi sau studenți, cu vârsta până la 26 de ani, aflați într-o formă de școlarizare; b) sunt ucenici, potrivit legii, în vârstă de până la 18 ani; c) sunt persoane cu dizabilități sau alte categorii de persoane cărora prin lege li se recunoaște posibilitatea de a lucra mai puțin de 8 ore pe zi; d) au calitatea de pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, cu excepția pensionarilor pentru limită de vârstă care beneficiază de pensii de serviciu în baza unor legi/statute speciale, precum și a celor care cumulează pensia pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii cu pensia stabilită în unul dintre sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii; e) realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puțin egală cu salariul de bază minim brut pe țară.
Potrivit inițiatorilor proiectului, condiționarea facilității de existența calității de elev sau student conduce însă la o diferență de tratament între tineri aflați în situatii comparabile din perspectiva accesului la piața muncii.
”Un tânăr de 20, 22 sau 25 de ani care a finalizat studiile, le-a întrerupt sau care, din diferite motive, nu se mai află într-o formă de școlarizare poate întâmpina dificultăți cel puțin la fel de mari în găsirea unui loc de muncă precum un tânăr de aceeași vârstă care are calitatea de elev sau student.
În numeroase situații, lipsa experienței profesionale reprezintă una dintre principalele bariere în calea angajării tinerilor. Se creează astfel un cerc dificil de depășit: tânărul nu reușește să se angajeze pentru că nu are experiență profesională, dar nu poate dobândi această experiență în lipsa unei prime oportunități de muncă.
Contractele individuale de muncă cu timp parțial pot constitui, în special la începutul vieții profesionale, un instrument eficient de intrare pe piața muncii. Acestea permit dobândirea de experiență, dezvoltarea competențelor profesionale, familiarizarea cu cerințele unui loc de muncă și, ulterior, tranziția către o ocupare stabilă”, argumentează inițiatorii.
Aceștia mai arată că mecanismul actual de stabilire a contribuțiilor sociale pentru contractele cu timp parțial poate însă genera, pentru persoanele care nu se încadreaza în categoriile exceptate de lege, un cost dispropoționat în raport cu venitul realizat, iar în cazul tinerilor fără experiență, un asemenea cost suplimentar poate diminua disponibilitatea angajatorișor de a oferi oportunităi de muncă cu timp parțial și poate limita tocmai accesul la acele șocuri de muncă ce pot reprezenta primul pas către integrarea profesionala.
Prin urmare, initiațiva propune eliminarea condiționării facilității exclusiv de statutul educational și aplicarea scutirii de la plata CAS pentru contractele de muncă part-time în cazul tuturor tinerilor cu vârsta de până la 26 de ani.
Astfel, facilitatea se va aplica persoanelor care sunt elevi, studenți sau tineri cu vârsta pana la 26 de ani, care vor achita CAS în raport cu orele prestate efectiv.
Inițiatorii țin să atragă atenția că ”măsura nu urmărește instituirea unei facilități permanente pentru munca cu timp parțial, ci utilizarea acesteia ca instrument temporar de intrare și integrare pe piața muncii, în special în perioada în care tinerii își construiesc experiența profesională”.
În cazul tinerilor NEET, respectiv în cazul tinerilor care nu sunt încadrați în muncă și nu urmează o formă de educație sau de formare profesională, intervenția timpurie este esențiala pentru prevenirea îndepărtării de piața muncii și pentru crearea unui parcurs către ocupare stabilă, mai subliniază autorii proiectului.
Astfel, adoptarea unor măsuri concrete care să reduca barierele de intrare pe piața muncii și să ofere tinerilor o primă oportunitate profesională se impune și în contextul în care România înregistrează cea mai ridicată rată NEET din Uniunea Europeană.
”România continuă să se confrunte cu cea mai gravă situație din Uniunea Europeană în ceea ce privește proporția tinerilor NEET. Potrivit datelor Eurostat pentru anul 2025,19,2% dintre tinerii cu vârsta intre 15 și 29 de ani din România nu erau incadrați în muncă și nu urmau o formă de educație sau de formare profesională, cea mai ridicată pondere din Uniunea Europeană. Media UE a fost de 11,0%”, precizează autorii proiectului.
