Practicile de corupție au rămas larg răspândite în România în 2022, în ciuda mai multor urmăriri penale de profil înalt, arată raportul Departamentului de Stat al SUA privind drepturile omului.
Corupția a fost frecventă în sectorul public, în special în domeniul sănătății, mai arată raportul citat, care vorbește și de fraudarea fondurilor europene, arată G4Media.ro.
În ceea ce privește discriminarea, documentul Departamentului de Stat al SUA mai arată că discriminarea împotriva romilor a continuat să fie o problemă. Actele de antisemitism sunt și ele documentate în raport.
Informații relevante de Raport:
Legea prevede sancțiuni penale pentru corupția funcționarilor, iar guvernul a pus în general în aplicare legea în mod eficient. Cu toate acestea, practicile de corupție au rămas larg răspândite, în ciuda mai multor urmăriri penale de profil înalt. În cursul anului au existat numeroase rapoarte privind corupția guvernamentală, uneori cu presupusa impunitate. O hotărâre a CCR cu privire la răspunderea penală a avut ca rezultat reducerea termenului de prescripție pentru un număr semnificativ de cazuri de corupție și de crimă organizată, inclusiv cazuri de profil înalt în care au fost implicați foști miniștri. Ca o recunoaștere a progreselor înregistrate de România în combaterea corupției de la aderarea sa la UE în 2007, Comisia Europeană a recomandat, în raportul său din noiembrie privind mecanismul de cooperare și verificare, încetarea monitorizării obligatorii a cadrului statului de drept din România.
Corupția: Corupția și utilizarea necorespunzătoare a fondurilor publice au fost larg răspândite, implicând uneori fonduri europene. Fostul ministru român al turismului, Elena Udrea, care a fost extrădată din Bulgaria în România în iunie, a fost condamnată în aprilie la șase ani de închisoare pentru corupție în așa-numitul dosar Gala Bute. Udrea, o apropiată a fostului președinte Traian Băsescu, a încercat să fugă din România înainte de verdictul așteptat în cazul său, dar a fost reținută de poliția bulgară la graniță.
La 12 mai, Curtea de Apel București l-a condamnat pe primarul Cristian Popescu-Piedone la o pedeapsă de patru ani de închisoare pentru abuz în serviciu în eliberarea autorizațiilor de funcționare pentru clubul de noapte Colectiv.
Corupția a fost frecventă în sectorul public, în special în domeniul sănătății. Agențiile executive individuale au fost lente în aplicarea sancțiunilor, iar organismele de inspecție ale agențiilor au fost, în general, inactive. Direcția Națională Anticorupție a lansat mai multe investigații privind fraudele în domeniul achizițiilor publice legate de achiziționarea de echipamente de protecție personală și de ventilatoare în timpul pandemiei COVID-19. În septembrie 2021, Direcția Națională Anticorupție a lansat, de asemenea, o investigație privind posibila utilizare abuzivă a fondurilor publice pentru decizia guvernului de a achiziționa 120 de milioane de doze de vaccin COVID pentru o populație adultă de aproximativ 14 milioane de persoane. La sfârșitul anului, ancheta era în curs de desfășurare.
Discriminare și abuzuri sociale
Mai mulți activiști pentru drepturile omului au raportat că unii ofițeri de poliție au încercat să descurajeze supraviețuitoarele violurilor sau violenței domestice să depună plângere împotriva agresorilor lor și, în unele cazuri, au refuzat să înregistreze plângerile penale depuse de victime. În unele cazuri, poliția a întârziat luarea de măsuri împotriva agresorilor sexuali. Potrivit rapoartelor mass-media, după ce au fost sesizați cu privire la cazuri de violență domestică, unii membri ai poliției au ignorat problema sau au încercat să medieze între victime și agresori.
Violența bazată pe gen, inclusiv violența domestică, a continuat să fie o problemă gravă pe care guvernul nu a abordat-o în mod eficient. Legea prevede emiterea de către poliție a unor ordine de restricție provizorii pentru o perioadă de maximum cinci zile și a unor ordine de restricție de către o instanță pentru o perioadă de maximum șase luni, la cererea supraviețuitoarei sau la cererea unui procuror, a reprezentantului statului însărcinat cu protecția supraviețuitorilor violenței în familie sau, dacă supraviețuitoarea este de acord, a unui furnizor de servicii sociale. Încălcarea unui ordin de restricție se pedepsește cu închisoarea de la șase luni la cinci ani, dar Centrul pentru Studii de Gen a declarat că unii judecători pot emite sentințe mai mici din cauza suprapunerii legislației. De asemenea, instanța poate dispune ca agresorul să urmeze consiliere psihologică. Centrul a declarat că poliția nu dispune de proceduri pentru punerea în aplicare și monitorizarea ordinelor de restricție. O lege care a intrat în vigoare în 2021 a stabilit un sistem de monitorizare electronică pentru persoanele aflate sub incidența unui ordin de restricție. Legea a ordonat poliției și Administrației Naționale a Penitenciarelor să achiziționeze hardware-ul necesar și să facă sistemul de monitorizare operațional până în martie 2022, însă guvernul a amânat implementarea sistemului până în octombrie 2022. La 1 octombrie, poliția a făcut sistemul operațional în București și în alte trei județe și a anunțat că intenționează să îl implementeze la nivel național până în 2025. Potrivit unei investigații realizate de site-ul jurnalistic de investigație independent Dela0.ro, din cele 26.500 de ordine de restricție emise între 2019 și 2021, 7.200 au fost încălcate, în timp ce doar 500 de astfel de cazuri au fost trimise în instanță.
Discriminarea împotriva romilor a continuat să fie o problemă. ONG-urile au raportat că romilor li s-a refuzat adesea accesul la anumite locuri publice sau li s-a refuzat accesul la servicii în anumite locuri publice. În iulie, un ONG care lucrează cu copiii vulnerabili a raportat presei că angajații unei piscine din orașul Sibiu au refuzat accesul unui grup de copii romi. Reprezentanții ONG-ului i-au adus pe copiii romi la piscină, dar angajații i-ar fi informat că nu vor fi lăsați să intre înăuntru din cauza etniei lor. De asemenea, romii s-au confruntat cu un acces deficitar la serviciile guvernamentale, cu o lipsă de oportunități de angajare (a se vedea secțiunea 7.d.), cu rate ridicate de abandon școlar, cu asistență medicală inadecvată și cu locuințe precare.
Romii s-au confruntat cu discriminare în sistemul de justiție penală. Unii avocați au refuzat să apere persoanele de etnie romă, în timp ce poliția, procurorii și judecătorii erau percepuți ca având stereotipuri negative față de romi.
Etnicii maghiari au continuat să raporteze discriminări legate în principal de utilizarea limbii maghiare. Etnicii maghiari au raportat că guvernul nu a aplicat legea care prevede că minoritățile etnice au dreptul de a interacționa cu administrațiile locale în limba lor maternă în localitățile în care minoritatea constituie cel puțin 20 % din populație. Au existat în continuare rapoarte conform cărora autoritățile locale nu au aplicat legea care prevede ca localitățile cu o populație minoritară de cel puțin 20 % să aibă indicatoare rutiere bilingve.
Antisemitism. Conform recensământului din 2011, populația evreiască era de 3 271 de persoane. Reprezentanții comunității evreiești au declarat că populația evreiască era de aproximativ 7.000 de persoane. În cursul anului au avut loc acte de antisemitism.
În luna februarie, șeful Comunității Evreiești, reprezentantul guvernului pentru combaterea antisemitismului, Institutul Elie Wiesel și ONG-ul Centrul pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului au condamnat declarațiile din 31 ianuarie ale președintelui Alianței pentru Unitatea Românilor, Călin Georgescu. În cadrul unui interviu televizat din 31 ianuarie, Georgescu i-a lăudat pe Ion Antonescu, dictatorul țării în timpul Holocaustului, și pe Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul și liderul Mișcării Legionare.
La 27 martie, înainte de o piesă de teatru la Teatrul Național I.L. Caragiale din București, persoane necunoscute au distribuit mai multe exemplare ale unui ziar cu conținut antisemit. Ministerul Culturii a anunțat că a demarat o anchetă internă și a notificat poliția în legătură cu incidentul. Teatrul Național a anunțat forțele de ordine și, la sfârșitul anului, o anchetă pentru incitare la ură sau discriminare era în curs de desfășurare la Parchetul de pe lângă Tribunalul București Judecătoria sectorului 1.
În martie 2021, directoarea Teatrului Evreiesc de Stat, Maia Morgenstern, a primit un e-mail care includea insulte antisemite și amenințări cu moartea la adresa copiilor săi, precum și amenințări cu incendierea Teatrului Evreiesc de Stat. În decembrie 2021, Judecătoria Sectorului 3 din București a emis o sentință de un an de închisoare cu suspendare împotriva autorului mesajului.
Străzi, organizații, școli sau biblioteci au continuat să poarte numele unor persoane condamnate pentru crime de război sau crime împotriva umanității, potrivit Institutului Elie Wiesel pentru Studierea Holocaustului din România. De exemplu, Radu Gyr a fost un comandant și ideolog antisemit al mișcării fasciste legionare condamnat pentru crime de război. Institutul Wiesel a continuat să ceară redenumirea străzii Radu Gyr din Cluj-Napoca. Administrația locală nu a schimbat numele străzii.
Pe internet au apărut materiale care promovau opinii antisemite și glorificau mișcarea legionară. Potrivit unui studiu publicat de Institutul Wiesel în luna iulie, mai multe articole publicate online între noiembrie 2021 și aprilie au criticat o inițiativă de introducere a istoriei Holocaustului ca disciplină în programele școlare de liceu și au susținut că evreii sau statul Israel se află în spatele acestei măsuri. Potrivit aceluiași studiu, cele mai multe discursuri de ură antisemite de pe rețelele de socializare au inclus teorii ale conspirației evreiești.
În octombrie, guvernul a acordat un grant de investiții al UE în valoare de 16,1 milioane de euro (15 milioane de dolari) pentru dezvoltarea Muzeului Holocaustului și Istoriei Evreilor din București, sub auspiciile Institutului Elie Wiesel.
