Cu puțin peste 15 miliarde de euro, agricultura României va face cu adevărat performanță, a calculat ministrul Adrian Oros. Adică vânzările peste hotare vor fi mult mai mari decât importurile, productivitatea îi va lăsa visători pe fermierii din alte părți, sistemul de irigații va acoperi tot ce înseamnă suprafață agricolă în nevoie și tot așa. Iar asta înseamnă că fermierul român, mic, mijlociu sau mare, nici măcar nu se va mai uita la subvențiile ce îi vin an de an pentru că…nu va mai avea nevoie. Ba chiar ar putea să mai fie nevoie de câteva bănci în care agricultura să își țină banii.
Doar că nu ne sunt clare și căile prin care se va ajunge în această idilică situație pentru că în România nu prea sunt banii necesari. Sau poate nu știu eu să identific sumele. Să calculăm. Bugetul MADR este de aproximativ 18,3 miliarde de lei, adică vreo 3,8 miliarde de euro. Nu ajunge, mai ales că nu poți să dai toți banii ăștia doar pentru modernizarea agriculturii. Chiar dacă ai renunța la foarte multe cheltuieli, mai ales dacă ținem cont de o altă declarație a ministrului, care îi ceartă pe așa numiții ”vânători de subvenții”, adică cei care folosesc agricultura doar pentru a face profit și nu în scopul de a crește bunăstarea generală a țării. Așadar, din bugetul MADR nu se poate.
Atunci, din bugetul național, estimat cândva la 1.130 de miliarde de lei, adică circa 235 de miliarde de euro (cifrele urmând a fi ”ajustate” de epidemia de coronavirus). De aici ar fi loc, nu-i așa, dar asta dacă ne-am ocupa doar de nevoile agriculturii, ba chiar ar mai rămâne destui bani și pentru altele.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Și aici intervin cei care se pricep cu adevărat la economie și finanțe și care o să spună că alocarea unei sume de acest ordin doar agriculturii este o utopie, că nu respectă niciun principiu în domeniu, că este dovada unei gândiri simpliste și departe de realitate. Așa o fi, nu mă pricep prea bine, în afară de câteva întâlniri cu cei din domeniu nu am învățat altceva. Dar vreau ca cineva bine pregătit să îmi explice, pe înțelesul oricărui contribuabil, de ce în atâta amar de vreme nu am rezolvat nici măcar o problemă din cele multe pe care le avem. Una singură, de exemplu agricultura. Sau infrastructura, sau educația, sau sănătatea…
Modul meu de gândire în acest domeniu e poate unul simplist, dar cred că nu întotdeauna trebuie să fie complicat și greu, aproape imposibil. Și, păstrând proporțiile, mă folosesc de exemplul oricui are de rezolvat mai multe probleme în gospodărie. Trebuie acoperiș nou la casă, dar trebuie și garduri reparateși eventual o alee nouă de acces. Evident, nefiind bogat (așa cum este și bugetul național), nu o să pot să le rezolv pe toate anul acesta, așa că evaluez ordinea. Cea mai mare nevoie este cea a unui nou acoperiș, astfel încât să nu agravez situația actuală. Așa că anul acesta îmi folosesc toate resursele pentru înlocuirea acoperișului, chiar dacă poate fi nevoie și de un mic împrumut, să fie capital de lucru sau de rezervă. Și știu acum că timp de câteva decenii nu mai am de ce să intervin la acoperiș. Așadar, o problemă rezolvată.
Anul următor mă ocup de garduri, să nu mă lase cineva fără bunurile din curte sau să ”atenteze” la acoperișul cel nou. Studiez piața, caut oferte și, cu banii puși deoparte timp de un an (cheltuielile sunt separat), ridicăm și o nouă împrejmuire. Care, bine făcută, ține și ea mulți ani. Și apoi încep să strâng bani și pentru aleea care să îmi facă mai comod drumul de la poartă până la ușă – încă un an. Și cam așa facem toți, indiferent că este vorba de cheltuieli casnice sau de investiții în fermă sau pământ. E simplu și nu știu de ce trebuie să fie complicat. Da, sunt destui care pot explica de ce nu am eu dreptate, că economia în ansamblu este altă mâncare de pește și că nu văd proporțiile corecte. Că altele sunt regulile la nivel macro, că nu țin cont de un milion de factori, aleatorii sau nu, că ar fi un dezastru dacă ne-am apuca toți să facem propuneri și să aducem soluții. Poate că au toți dreptate; dar, repet, de ce să fie complicat când se poate și mai simplu?
Cătălin Lența este jurnalist, realizator de emisiuni la AgroTV. Născut și crescut ”pe asfalt”, trecut pe la BBC, RFI, Radio România Actualități, a devenit, de câțiva ani, fan al agriculturii și fermierilor. Cumpărător și consumator de produse românești
