Actualul guvern de tehnocrați pare decis să stimuleze economia prin majorarea volumului de achiziții publice. Ultimul sector care ar putea beneficia de un val de comenzi din partea autorităților centrale, a celor locale, dar și a companiilor din sectoarele suprareglementate de stat, va fi cel producător de utilaje, în special de gatere. Pentru că, la ce nivel a ajuns birocrația în România, este puțin probabil ca viitoarea “comisie de tăiat hârtii”, anunțată de șeful Cancelariei premierului, Dragoș Tudorache, într-un interviu pentru Profit.ro, să poată înregistra vreun succes dotând funcționarii publici doar cu câte o foarfecă. Chiar și lama unui fierăstrău circular se rupe în dosarele de sute de pagini de documente care trebuie depuse pentru obținerea unui aviz sau a vreunei autorizații.
E drept însă că, în cazul în care demersul executivului tehnocrat nu ar fi doar unul de imagine, ar exista și “clienți de stat” care ar suferi, fabricile de hârtie de exemplu. Asta dacă nu cumva nou creata comisie va redacta un număr suficient de “recomandări” sau alte reglementări, menite a compensa numărul de pagini eliminate din orice dosar depus de contribuabil la autoritățile statului.
Demersul actualului guvern tehnocrat este cu atât mai lăudabil, cu cât responsabile pentru hârțogăraia birocratică nu sunt niște forțe oculte care au ca scop hingherirea contribuabililor, ci chiar tehnocrații, funcționarii publici meniți a transpune “legislația europeană” în cea națională ori cei din ministere sau din diferite Agenții de Reglementare. Fiecare dintre aceștia vrea să-și aducă propria contribuție la “respectarea legii” și protejarea “contribuabilului” și a mediului în care acesta trăiește. Nu este “civilizat” ca într-o țară europeană să facă (construiască) oricine orice dorește.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Așa că, de exemplu, un contribuabil care și-a construit o casă (depunând o pădure de alte dosare), nu se poate racorda la rețeaua de electricitate când și cum vrea el și compania de distribuție. Pentru extinderea unei rețele, chiar dacă contribuabilul o plătește din propriul buzunar, în locul autorității locale (care n-are bani evident), el trebuie să depună alte 5-6 dosare de zeci de pagini: unul la Primărie, două la distribuitor, unul la ISU, unul la Apărarea civilă, altul la Autoritatea sanitară și altul la cea de mediu. Iar aceste dosare trebui musai să conțină aceleași documente de la A la Z, de la contractul de vânzare/cumpărare, cadastru sau autorizația de construire, etc până la copie după actul de identitate (lăudabil este faptul că nu este solicitată și copie după certificatul de naștere sau numele de fată al mamei).
Pentru obținerea avizului de mediu, de exemplu, trebuie depuse pentru fiecare stâlp aceleași acte ca și pentru construirea unei case. Și asta chiar dacă există deja rețea și tot ce trebuie făcut este plantarea unui stâlp intermediar. Cum ar putea un stâlp intermediar să afecteze mediul, în condițiile în care stâlpii deja existenți, la zece metri în stânga și în dreapta, nu îl afectează? Probabil că dificultatea acestei întrebări, coroborată cu numărul de zeci de pagini al dosarului care trebuie “analizat”, este motivul pentru care emiterea autorizației de mediu pentru un singur stâlp durează o lună și jumătate.
Însă pe experții de la ISU puțin îi interesează că pădurile de dosare depuse de contribuabili și depozitate de instituțiile publice reprezintă în sine un risc de incendiu suplimentar, iar pe cei de la Autoritatea de Mediu, că fiecare dosar depus este echivalent cu un buștean tăiat. Până și funcționarii de la Direcțiile de Sănătate publică ar trebui să conștientizeze faptul că a umbla după hârtii pe la diferitele instituții publice iarna, la -15 grade, sau vara, la +40 grade Celsius, dăunează mult mai grav sănătății decât plantarea unui stâlp.
PS: Demersul actualului guvern seamănă cu cel de reducere a parafiscalității al fostului ministru de finanțe Varujan Vosganian. A fost redus numărul de taxe, e adevărat, însă nu prin eliminare, ci prin comasare. Presiunea fiscală a rămas aceeași. După aceeași metodă, ar putea scădea numărul de dosare depuse, crescând, însă, numărul de hârtii din fiecare dosar.
