Ultima execuție bugetară arată imaginea generală a unui buget care are un bizar echilibru între formele de taxare și formele de cheltuire a banilor. Un buget rigid prin construcție, în structura lui internă.
O sumară analiză arată că aproape toate categoriile majore de venit au un echivalent direct pe partea de cheltuieli, iar corespondențele procentuale arată un stat care redistribuie cu direcție precisă ceea ce colectează.
Asistența socială reprezintă 33% din totalul cheltuielilor statului, iar contribuțiile de asigurări sociale, colectate de la angajați și angajatori, aduc 33,1% din veniturile bugetului. Dar procentele de sume din buget apropiate ca valoare nu se opresc aici.
TVA acoperă aproape integral costurile cu aparatul bugetar
Taxa pe valoarea adăugată, principala sursă de venit a statului după contribuțiile sociale, aduce 20,3% din totalul veniturilor. În oglindă, cheltuielile de personal, care includ salariile din sectorul public, ajung la 22,2% din totalul cheltuielilor bugetare. Practic, aproape fiecare leu colectat din TVA merge, în termeni de proporție, către plata salariilor bugetarilor.
Impozitele directe pe salarii și profit sunt echivalente cu bunurile și serviciile plătite de stat. Impozitul pe venit și salarii contribuie cu 9,4% din buget, iar impozitul pe profit cu 5,9%. Împreună, ele însumează o pondere apropiată de 15%, comparabilă cu cheltuielile pentru bunuri și servicii (12,5%). Așadar veniturile din impozitele directe pot fi asociate cu finanțarea funcționării achizițiilor și contractelor operate de stat.
Categoria care ar putea culisa mai lejer în buget, cea financiară, ajunge la 14% din buget Cheltuielile de investiții ajung la numai 7%, iar alături de cele cu dobânzile le-au egalat între timp.
În oglindă, veniturile din accize reprezintă 7,7%, iar veniturile nefiscale — 9,2%. În termeni de echilibru procentual, aceste categorii pot fi privite ca surse pentru costul finanțării și investițiilor publice.
Fonduri europene? Foarte slab. Sumele primite de la Uniunea Europeană și alte instituții internaționale însumează aproximativ 6% din totalul veniturilor, în timp ce proiectele finanțate din fonduri externe absorb circa 6,4% din totalul cheltuielilor.
Lesne poate oricine specula că, dacă statul crește una dintre taxe, putem ști unde are probleme de plată.













