Deformarea pieței electricității impusă de Ordonanța de Urgență 114/2018 a condus în luna ianuarie la o explozie a prețurilor pe piața spot, dublată de o majorare considerabilă a importurilor. În așteptarea energiei ieftine promise de ordonanță, dar și de consilierul de stat Darius Vâlcov, pentru acoperirea consumului consumatorilor casnici, Furnizorii de Ultimă Instanță (FUI) n-au mai semnat contracte la termen, preferând să se expună pe piețele spot, cea pentru ziua următoare (PZU) și cea intra-zilnică (PI). De pe urma importurilor masive din ianuarie au câștigat numai traderii internaționali, statul român interzicând producătorilor autohtoni să efectueze arbitraj de prețuri și să înființeze firme de trading care să exporte, deci și importe, energie în alte state.
Deși, istoric, prețul de pe piața intra-zilnică (PI) este mai mic decât cel de pe PZU, pe 16 ianuarie, pe piața intra-zilnică a fost înregistrată în ianuarie cea mai scumpă tranzacție cu energie a tuturor timpurilor din România. Electrica Furnizare SA a achiziționat 428 MWh (o cantitate record pentru PI, toate sutele/miile de tranzacții de pe această piață în mod uzual nu depășesc zilnic acest volum) de la Holding Slovenske Elektrarne la un preț de 750 lei/MWh, cu peste 60 de lei mai mare decât precedentul record, de 690 lei, înregistrat pe această piață pe 1 februarie 2017.
În februarie 2017, situația era exact inversă, un producător român de stat, Romgaz, vânzând către un trader, Monsson Trading, 20 de MWh la un preț de 690 lei/MWh.
Prețul plătit de Electrica Furnizare este cu 70 de lei peste prețul record orar maxim de 680 de lei înregistrat pe cealaltă piață spot, PZU, în urmă cu doi ani.
Holding Slovenske Elektrarne este cea mai importantă companie din Slovenia, fiind deținută de stat. Pe piețele din regiune acționează ca trader, făcând arbitraj între prețuri.
Tranzacțiile făcute de Electrica Furnizare pe PI pe 16 ianuarie (preț în lei și cantitate în MWh)
Vrând să combată exportul de energie, statul român le-a băgat bani buni în buzunar traderilor internaționali
Interesant este că, în aceste zile, companiile producătoare din România nu au putut profita de situația creată, beneficile de pe urma efectuării de arbitraj între prețurile din România și cele din statele vecine fiind încasate de companiile internaționale de trading.
Motivul: statul român, prin ANRE, nu permite producătorilor români de energie să efectueze operațiuni de import/export în nume propriu.
Hidroelectrica are deja un proces cu ANRE pe această temă, compania fiind amendată pentru că ar fi vândut, printr-o firmă proprie de trading, direct energie electrică pe piața din Ungaria. În UE nu există interdicția vreunui producător de a vinde, pe orice piață din blocul continental, energie prin propria sa firmă de furnizare/trading. Procesul se află de circa trei ani la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Tranzacțiile efectuate de Holding Slovenske Elektrarne pe PI pe 16 ianuarie (preț în lei și cantitate în MWh)
PI - de la o pondere de 0,17% în decembrie la una de 1,32% în ianuarie, de la un preț de 178 lei la unul de 514 lei/MWh
Piața intra-zilnică este de obicei o piață marginală, cu volume extrem de mici. În 2017, de exemplu, pe PI s-a tranzacționat energia echivalentă a 0,27% din consumul acelui an, la un preț mediu ponderat 178, mult mai mic decât cel de pe PZU de 227 lei/MWh. În decembrie 2018, Pe PI s-a tranzacționat un volum de 0,17% din consum net ponderat, la preț mediu 175,85 MWh, cu 123 lei/MWh sub prețul mediu de 398,5 lei/MWh de pe PZU.
Odată cu intrarea în vigoare a OUG 114, care impune controlul prețurilor la energia furnizată consumatorilor casnici, furnizorii de ultimă instanță (Electrica, Enel, CEZ și E.On) nu mai au niciun interes să semneze contracte pe termen lung, energia pentru satisfacerea acestor consumatori urmând a le fi oferită, prin reglementări ANRE, de Hidroelectrica, Nuclearelectrica (ambele la cost de producție plus o rată a profitului de 5%) și de CET-uri (la un preț aproximativ egal cu 90% din prețul pe PZU). Așa se face că marii furnizori au rămas expuși pe piețele spot, pe PZu și pe piața intra-zilnică, ritmul de majorare a cererii pe aceste piețe crescând exponențial.
Drept urmare, pe 17 ianuarie, volumul de tranzacții de pe PI a ajuns la 1,32% din consum, de la o medie de 0,1-0,2% din consum, iar prețul mediu a fost de 514 lei/MWh, cu 340 lei perste prețul mediu istoric de pe această piață.
Operatorul de sistem, Transelectrica, a plătit 610 lei/MWh
Electrica a achitat cel mai ridicat preț în luna ianuarie, însă prețuri mari pe MWh au plătit și alți FUI, dar și operatorul de sistem, Transelectrica.
Astfel, pe 16 ianuarie, Transelectrica a cumpărat energie pe PI la un preț maxim de 610 lei/MWh, iar pe 17 ianuarie, E-distribuție Muntenia a plătit un preț maxim de 580 lei/MWh, iar Enel unul de 650 lei/MWh.
Furnizorii au preferat să achite aceste prețuri pe PI pentru a nu fi sancționați pe piața de echilibrare.
În pofida evenimentelor înregistrate pe partea de ofertă (avariile și greva minerilor), datele OPCOM arată, surprinzător la prima vedere, că presiunea asupra prețului a venit de pe partea de cerere.
Astfel, în prima săptămână a acestui an, volumul total al ofertelor de cumpărare pe PZU a fost de 560 mii MWh, în creștere cu 2,63% față de ultima săptămână a anului trecut. În aceeași perioadă, volumul total al ofertelor de vânzare pe PZU a fost de 526 mii MWH (cu 0,89% mai mică față de cea din săptămâna precedentă). În a doua săptămână a anului, dezechilibrul raportului dintre cerere și ofertă s-a accentuat: volumul total al ofertelor de cumpărare s-a majorat cu numai puțin de 18,59%, ajungând la 664 mii MWh, iar cel al ofertelor de vânzare doar 8%, ajungând la 659 mii MWh.
Comparativ cu anul trecut, se observă că cererea este mult peste nivelul ofertei. În primele 2 săptămâni ale lui 2018, volumul total al ofertelor de vânzare a fost de 634 mii MWh, respectiv, 686 mii MWh, mult peste cel al ofertelor de cumpărare de 476 mii MWh, respectiv 583 mii MWh.
Drept urmare cota cantităților tranzacționate pe PZU s-a majorat de la 40% în ultimele săptămâni ale anului trecut la 43%, în pofida prețurilor ridicate. O tendință similară s-a înregistrat și pe PI, unde ponderea tranzacțiilor a ajuns la 1,32% din consum.
Dacă analizăm evoluția celorlalte tipuri de contracte semnate pe OPCOM, valoarea tranzacțiilor este în scădere, de la 4,9 milioane MWh în luna noiembrie, la doar 3,9 mil MWh în decembrie.
Pe Piața Intra-zilnică (PI) se realizează tranzacții orare ferme cu energie electrică activă pentru fiecare zi de livrare începând cu ziua anterioară zilei de livrare, după încheierea tranzacțiilor pe PZU și până cu un anumit interval de timp înainte de începerea livrării/consumului
PI este un instrument suplimentar funcțional pentru a realiza orar, pentru ziua de livrare, ajustarea portofoliului propriu de contracte în vederea atingerii echilibrului între portofoliul de contracte bilaterale, prognoza de consum și disponibilitatea tehnică a unităților de producere, cât mai aproape de momentul livrării. Excedentul sau deficitul de energie electrică contractată se poate echilibra prin vânzarea sau cumpărarea acesteia pe PI.
