' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
Calculul este pentru un traseu mediu de 17 km.
Românii parcurg cea mai scurtă distanță în naveta zilnică către și dinspre locul de muncă, în comparație cu ceilalți europeni.
Petrec însă în medie aproape 53 de minute pe drum, relevă rezultatele unui studiu de specialitate, realizat în 16 țări.
Conform datelor analizate de de SD Worx, România se clasează pe locul al șaselea, în funcție de durata medie a navetei, deși distanța medie raportată este cea mai mică din analiză.
'Angajații din România petrec, în medie, 53 minute pe zi pentru deplasarea dus-întors la locul de muncă, deși parcurg doar 17 kilometri, față de o medie europeană de 45 kilometri - cea mai mică distanță medie dintre cele 16 țări europene incluse în studiul HR & Payroll Pulse (...)
Ca durată a navetei, România se află pe locul al șaselea în clasamentul european. Mai mult, durata efectivă a navetei depășește chiar timpul maxim pe care angajații români spun că ar fi dispuși să-l petreacă zilnic pe drum, respectiv 51 minute. Prin comparație, la nivel european, timpul maxim acceptat este de 62 minute, cu 14 minute peste durata medie efectivă a navetei', precizează realizatorii cercetării.
Potrivit sursei citate, cele mai lungi durate medii ale navetei sunt raportate în Belgia, unde angajații parcurg, în medie, 64 de kilometri dus-întors și petrec 61 de minute pe drum, în Suedia - cu 53 de kilometri și 57 de minute, respectiv în Irlanda (47 de kilometri și 56 de minute).
La polul opus al clasamentului, raportat la durată, se află Croația - cu 37 de kilometri parcurși în 41 de minute, Italia - cu 42 de kilometri în 35 de minute, și Slovenia - cu 42 de kilometri în 32 de minute. Astfel, din totalul țărilor incluse în studiu, România înregistrează cea mai scurtă distanță medie, de 17 kilometri, iar Belgia cea mai lungă, de 64 kilometri, arată Agerpres.
Diferența dintre timpul petrecut pe drum și distanța parcursă conturează o problemă mai degrabă de mobilitate decât de distanță, susțin realizatorii cercetării de specialitate.
În context, în România, aproape două treimi (63%) dintre respondenți declară o navetă de 10-29 de kilometri dus-întors, pondere de peste două ori mai mare decât media europeană de 27%. Cu toate acestea, numai 47% dintre angajații români încheie naveta în mai puțin de 45 de minute.
Pe de altă parte, 16% petrec cel puțin 90 de minute zilnic pe drum, față de 13% la nivel european, iar 11% dintre respondenții din România petrec cel puțin două ore pe drum.
Datele regionale evidențiază faptul că, în București-Ilfov, naveta dus-întors durează în medie 73 de minute, deși distanța parcursă este de numai 16 kilometri, în timp ce în celelalte șapte regiuni de dezvoltare, durata medie a navetei variază între 43 și 49 de minute.
Mai mult de jumătate dintre respondenții din București-Ilfov (51%) susțin că petrec cel puțin o oră pe zi pe drumul spre și dinspre serviciu, iar 33% declară că ajung la minimum 90 de minute și 23% că petrec cel puțin două ore pe drum - aproximativ dublu față de media națională de 11%.
'Aceste date nu se traduc automat într-o respingere a deplasării la birou. Aproape jumătate dintre respondenții români, respectiv 48%, ar dori să lucreze de acasă în aceeași măsură ca în prezent, în timp ce 38,2% ar prefera mai multă muncă de acasă, procent ușor peste media europeană de 35,8%. Alți 13,7% dintre angajații români și-ar dori să lucreze mai puțin de acasă. În București-Ilfov, unde presiunea navetei este cea mai ridicată dintre regiunile analizate, 47% dintre respondenți ar dori să lucreze mai mult de acasă, iar numai 10% și-ar dori mai puțină muncă de acasă. Totodată, 35% consideră că pierd pe drum timp important care ar putea fi folosit pentru muncă. În București-Ilfov, procentul ajunge la 43%', se arată în studiul citat.
Totodată, România se află pe locul al doilea dintre cele 16 țări analizate în ceea ce privește disponibilitatea opțiunilor de navetă: 61% dintre respondenții români consideră că au suficiente variante pentru a ajunge la locul de muncă (vs media europeană de 53%). În acest top, doar Țările de Jos înregistrează un procent mai mare, de 70%.
În același timp, 52% dintre angajați consideră transportul public ca fiind convenabil, fiabil și ușor accesibil, comparativ cu o medie europeană de 36%.
'Contradicția este și mai vizibilă în București-Ilfov: 58% dintre respondenți evaluează pozitiv transportul public, cel mai mare procent dintre regiunile României, deși aici este raportată și cea mai lungă durată medie a navetei. Totuși, durata relativ ridicată raportată pentru cea mai scurtă distanță medie din analiză arată că existența și aprecierea opțiunilor de transport nu se traduc întotdeauna într-o deplasare rapidă', subliniază datele din cercetare.
Studiul 'HR & Payroll Pulse' a fost realizat în perioada 27 ianuarie - 20 februarie 2026 în 16 țări europene (Belgia, Germania, Finlanda, Franța, Irlanda, Italia, Croația, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, România, Serbia, Slovenia, Spania, Regatul Unit al Marii Britanii și Suedia), pe un eșantion de 5.936 de decidenți HR și 16.500 de angajați.
SD Worx este specializată în soluții de HR, salarizare și administrarea timpului de lucru. Compania sprijină peste 100.000 de organizații, procesează salariile a peste șase milioane de angajați în fiecare lună și a înregistrat venituri de 1,3 miliarde de euro, în 2025.
Important este că o baterie mare oferă mai multă libertate, însă vine și cu preț mai ridicat, greutate mai mare și, uneori, consum mai mare, prin urmare întrebarea corectă nu este ce autonomie maximă poți cumpăra, ci ce autonomie îți trebuie în realitate pentru stilul tău de viață.
Orașul și naveta schimbă complet calculele
Pentru oraș, o autonomie uriașă nu este obligatorie. Dacă faci drumuri scurte, ai acces la priză, wallbox sau încărcare la serviciu, o mașină cu baterie medie poate fi mai mult decât suficientă. În traficul urban, electricele sunt eficiente pentru că recuperează energie la frânare și nu irosesc combustibil la ralanti.
Naveta zilnică este un criteriu mai important decât autonomia maximă. Dacă faci 40, 70 sau 100 de kilometri pe zi, trebuie să ai o rezervă confortabilă pentru frig, ploaie, trafic, ocoliri și degradarea treptată a bateriei.
Nu este ideal să trăiești mereu cu bateria la limită, o mașină electrică trebuie să-ți reducă stresul, nu să te oblige să calculezi fiecare drum.
Concediile cer alt tip de atenție
Pentru concedii, autonomia contează, dar nu singură. O mașină care parcurge mulți kilometri, dar se încarcă lent, poate fi mai obositoare decât una cu autonomie ceva mai mică, dar cu încărcare rapidă bună. Contează cât de repede ajunge de la un nivel mic al bateriei la aproximativ 80%, pentru că după acest prag viteza de încărcare scade frecvent.
Trebuie să verifici și rețeaua de stații de pe traseele tale obișnuite, iar dacă mergi des la munte, la mare sau în afara țării, planificarea devine esențială. Cea mai bună autonomie este aceea care îți acoperă drumurile zilnice fără efort și îți permite concedii fără opriri exagerate.
