Economiștii din bănci mizează pe o a treia majorare consecutivă a dobânzii cheie în cea de-a treia ședința de politică monetară din acest an, ținută miercuri de Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României. Chiar dacă BNR încearcă să trimită un semnal pieței că “se bate” cu inflația, condițiile din piață au rămas relaxate în acest an, pe fondul unei lichidități ample, lucru care ar putea afecta credibilitatea băncii centrale, consideră analiștii ING Bank.
BNR va crește dobânda cheie de la 2,25% la 2,5%, a treia majorarea cu un sfert de punct procentual din acest an, arată un sondaj Reuters în rândul analiștilor bancari. Inflația a revenit în forță și peste prognozele băncii centrale și se apropie de o rată anuală de 5%, după ce ultimele date publicate, cele pe februarie, arată o rată anuală de 4,7%.
Pe de altă parte, condițiile în piața monetară interbancară n-au urmat întocmai evoluția ratei de politică monetară. Ratele ROBOR se plasează pe scadențele de la 3 luni în jos sub dobânda cheie, în condițiile unui surplus de lichiditate ridicat, de aproape 20 de miliarde de lei în februarie, și sunt sub rata inflației.
“Banca centrală va lăsa cel mai probabil surplusul masiv de lichiditate nesterilizat și ratele ROBOR vor urmări, cel mai probabil, dobânda cheie în sus, dar cu o amplitudine mai redusă. Astfel, BNR se preface că luptă cu inflația, dar în același timp extinde condițiile care susțin creditarea. Această inconsistență în politici are costuri de credibilitate și este, probabil, principalul motiv pentru care dobânzile oferite de bănci la depozite cresc doar ușor”, scriu economiștii ING Bank într-un raport, în care arată și că se așteaptă la creșterea ratei cheie cu 0,25 puncte procentuale.
Guvernatorul Mugur Isărescu, prezent săptămâna trecută în fața Comisiei de economie a Senatului, declara că situația de acum, în care băncile primesc mai mulți bani pentru facilitatea de depozit de la BNR decât oferă deponenților este una anormală și a îndemnat din nou băncile să crească ratele cu care remunerează economisirea clientelei.
BNR este sub presiune din două direcții. Pe de o parte, tot mai mulți români au luat credite în lei în ultimii ani, pe fondul unor rate de dobândă la minime istorice, și se uită la evoluția ROBOR precum la vreme, mai ales cei cu credite ipotecare, peste 90% fiind cu dobândă variabilă. Pe de altă parte, inflația în creștere trebuie temperată de BNR, pentru că rata a depășit deja ținta de 2,5% +/- 1 punct procentual, și estimările băncii centrale pentru finele anului sunt pentru îndeplinirea la limită a țintei.
În toamna anului trecut, când ratele ROBOR au început să crească accelerat în piața interbancară, pe fondul restrângerii abrupte a lichidității, puterea politică PSD-ALDE a cerut explicații de la banca centrală. BNR a furnizat lichiditatea pieței și creșterea ROBOR s-a atenuat. Apoi, când inflația a sărit accelerat, aceeași putere politică a cerut din nou explicații de la BNR – iar banca centrală susține că creșterile de prețuri vine pe fondul unui efect de bază, la care s-au adunat creșterile de prețuri administrate, dar și creșterea cererii, stimulată de politica fiscală.
ING aduce aminte de episoadele în care BNR a lăsat surplus de lichiditate în piață și apoi s-a trezit cu creșteri rapide pe termen scurt. “Pentru a preveni asemenea episoade să se repete, BNR trebuie să înceapă operațiunile de management al lichidității, dar acest lucru e puțin probabil să se întâmple, având în vedere presiunile publice/politice”, scriu economiștii băncii olandeze.
UniCredit Bank se așteaptă ca ratele ROBOR cu scadența de până la 6 luni să rămână sub dobânda cheie în perioada următoare, în contextul lichidității ridicate, și ca BNR să crească dobânda cheie în ședința de miercuri cu 0,25 puncte procentuale, și să vină cu încă două majorări de același nivel în mai și iulie, astfel încât aceasta va ajunge la 3%. ING mizează pe o rată de 2,75% la finele anului și pe 3,5% la finele lui 2019.
