Față de alte țări, în România, guvernanța fiscală e mai puțin întâlnită, chiar și la companiile listate, spune, la emisiunea Educație cu Profit de la Profit.ro TV, Lucian Dumitru, Tax Partner Forvis Mazars.
Guvernanța fiscală reprezintă ansamblul de procese, proceduri și modul de organizare în cadrul unei companii a aspectelor legate de conformarea fiscală.
„Din perspectiva mea, având în vedere că cadrul fiscal se modifică poate chiar de la săptămână la săptămână, constant discutăm de creșterea taxelor, de controale fiscale la diferite niveluri, guvernanța fiscală capătă o importanță chiar strategică.
În trecut au fost companii mari care în urma unui litigiu fiscal au ajuns să dea faliment. Chiar dacă într-un final au câștigat la Curtea Europeană de Justiție, era deja prea târziu, compania intrase in faliment”, spune Lucian Dumitru.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
El dă ca exemplu litigiul din SUA al Coca Cola, în valoare de aproximativ 16 miliarde de dolari, în ceea ce privește impozitul pe profit suplimentar.
„Dincolo de complexitatea tehnică, totul e generat de o înțelegere diferită a legii. Undeva în 1996 Coca Cola a avut un litigiu similar cu fiscul american, au ajuns la un consens, așa-numitul agreement care în SUA reprezintă un instrument juridic, care se referă la o anumită metodă de rezolvare a problemei și de calcul a impozitului, dar era pentru trecut.
Coca Cola a aplicat în continuare din 1996 până cel puțin în 2009 aceiași metodă și acuma a venit fiscul american și a spus că nu avea dreptul conform legii să se bazeze pe acel aranjament din 1996 pentru că el se referă la trecut. Așadar, se pune întrebarea - cum e gestionată funcția de guvernanță fiscală?
Impactul e extrem de mare chiar și pentru o companie precum Coca Cola. Suma respectivă reprezintă cumva valoarea dividendelor distribuite în mod uzual în 18 luni. Deci, dacă se ajunge efectiv să fie plătită suma respectivă, investitorii o să fie văduviți o perioadă de dividende pentru că e vorba de presiunea pe cash flow”, explică acesta, adăugând că în România însă nu se pune problema de litigii la un astfel de nivel, dar există totuși un risc semnificativ pentru companiile listate.
Digitalizarea, adaugă el, ar trebui să ducă la o gestionare mai eficientă a „treburilor fiscale însă, la nivelul companiei, e nevoie de stabilit proceduri, sisteme clare, oamenii care sunt responsabili, cum gestionează ei împreună cu top managementul aceste aspecte”.
„Uneori și din comunicare se poate ajunge la probleme în aria asta fiscală”, subliniază acesta.
În ceea ce privește cadrul fiscal pentru investitorii de retail, acesta afirmă că taxarea se realizează în funcție de cum sunt realizate investițiile respective, adică dacă sunt realizate prin intermediari români sau străini, care sunt înregistrați în România sau prin străini și atât.
„Există un regim de excepție care e aplicabil pentru investițiile făcute prin intermediari români, adică aceste societăți de intermediere financiară din România sau străini care au înregistrarea în România, ce prevede o taxare redusă a câștigurilor de capital de 1% în cazul în care acțiunile sunt deținute la momentul vânzării pentru o perioadă mai mare de 365 de zile, sau de 3% dacă acțiunile sunt deținute pentru o perioadă mai mică de 365 de zile”, mai spune Lucian Dumitru.
„În cazul în care se depășesc anumite plafoane, vorbim și de contribuția pentru asigurările de sănătate care e aplicabilă pentru genul acesta de venituri, care trebuie declarată de persoana fizică prin declarația unică.
Sistemul clasic de impozitare, care prevede cota unică de 10% aplicabilă câștigurilor de capital în situația în care investițiile nu sunt făcute printr-un intermediar român sau un intermediar străin ce nu este înregistrat în România.
Văd foarte multe cazuri în care investițiile sunt intermediate prin conturi ale băncilor de investiții, din Elveția, UKA, SUA. În acel caz, taxarea e de 10% prin declarația unică. Regimul de contribuții de asigurări de sănătate e același și distincția e că pierderile le pot reporta în proporție de 70% în următorii 5 ani fiscali”, precizează acesta.
Pentru 2025, Lucian Dumitru afirmă că sunt șanse să nu existe foarte multe modificări fiscale, însă din 2026 ar putea există o schimbare totală a sistemului fiscal.
„Din 2026 se discută despre introducerea impozitării progresive ceea ce, în esență, va duce la o schimbare totală a sistemului, pentru că nu mă aștept să mai existe acest sistem diferențiat - taxarea câștigurilor la 1% sau 3% în regimul special, în condițiile în care impozitarea progresivă presupune o cumulare a diferitelor categorii de venituri și aplicarea de cote diferențiate de impozitare la diferite plafoane de venit.
Deci, asta ar putea să fie o schimbare completă a sistemului curent. La anul sunt optimist că nu se va modifica având în vedere că s-ar pregăti pentru 2026 cel mai devreme să ajungă la un sistem de impozitare progresivă”, explică el.
