Autori

Ministerul Energiei vrea să poată prelua în administrare, la cerere, terenurile aparținând lacurilor de acumulare permanente din România a căror execuție a fost finanțată cu fonduri alocate de la bugetul de stat, pentru a le concesiona investitorilor în capacități hidro de stocare de energie cu acumulare prin pompaj (CHEAP).

Operatorii de rețele de distribuție a energiei electrice ar putea căpăta posibilitatea legală de a prelua controlul tehnic asupra instalațiilor prosumatorilor și chiar de a le opri producția, relevă un proiect legislativ.

Recent, s-a decis și că România va suporta de la bugetul de stat, prin bugetul MApN, cheltuielile de instruire a piloților ucraineni de aeronave F-16, la baza militară aeriană de la Fetești.

Auditarea ar urma să se facă ″în condițiile stabilite prin ordin comun al președintelui ANRE și al directorului Directoratului Național de Securitate Cibernetică″, potrivit unui proiect legislativ.

România, Bulgaria și Grecia au solicitat Executivului de la Bruxelles mai multe măsuri destinate eliminării ″segregării″ piețelor de energie din Europa de Est, unde prețurile angro de profil au fost constant mai mari decât în Vest în ultimele luni

Puterea instalată a sistemelor de stocare a curentului electric din sistemul energetic național al României a ajuns la 82,4 MW, fiind de 5 ori mai mare decât cea de la jumătatea anului, de 16,2 MW.

Schema de ajutor de stat, care ar urma să aibă o durată de 15 ani, va fi finanțată printr-un grant european nerambursabil de 3 miliarde de euro din Fondul de Modernizare.

Strategia energetică a Uniunii Europene, care pune accentul pe electrificare și decarbonare, adică pe energie regenerabilă, inclusiv în sectorul încălzirii rezidențiale, poate duce la ″nebunie″, dacă este aplicată incorect și are ca rezultat multiplicarea inutilă și păguboasă a investițiilor și infrastructurilor în domeniu, a declarat CEO-ul E.ON România, Volker Raffel.

Ucraina negocia de mai mult timp, cu ENTSO-E și Comisia Europeană, o majorare a capacității la 2.400 MW, după ce atacurile cu rachete și drone ale Rusiei au provocat distrugeri masive sistemului energetic ucrainean, de care depinde în bună măsură și cel al Republicii Moldova, scoțând din producție capacități de generare ucrainene de circa 9.000 MW.

Cele mai recente date disponibile arată că NuScale este controlată de conglomeratul industrial texan Fluor, cu peste 52% din acțiuni, un alt acționar semnificativ fiind grupul financiar sud-coreean DS al antreprenorului Dok Soo Jang.