Cele mai importante angajamente de natură fiscală din programul de guvernare al PSD, analizate de Profit.ro, sunt promisiunile cu ceea ce nu se va întâmpla dacă partidul va guverna țara. Astfel, obiectivele PSD sunt ca impozitul pe venit să rămână la 10%, impozitul pe profit să rămână la 16%, cota generală de TVA la 19% și să se mențină cota redusă de TVA la bunurile și serviciile din prezent, impozitele pe proprietate să rămână nemodificate, iar pragul de impozitare să fie păstrat la 500.000 de euro pentru microîntreprinderi.
Acesta este programul de guvernare al PSD. Anterior, liderul PSD, Marcel Ciolacu, și-a prezentat propriul program pentru candidatura la președinție.
Acum, programul de guvernare, propus pentru 2025-2028, redactat pentru alegerile parlamentare, a fost lansat la fosta Uzină Electrică Filaret, prima centrală electrică a Capitalei, datând din 1908.
De ce este important: Asumarea clară a menținerii cotelor de impozitare și TVA ar trebui să aducă mai multă claritate în ce privește intențiile PSD, însă o mare parte dintre deciziile în materie fiscală din următorii ani vor depinde de planul fiscal-structural pe șapte ani transmis de către Guvern Comisiei Europene. De exemplu, în cazul impozitului pe proprietate, păstrarea actualui model de calcul ar prespune amânarea intrării în vogoare a unei legi adoptată de Parlament în acest sens (este și jalon în PNRR). Schimbarea modului de impozitare a proprietății ar crește chiar și cu 50% impozitele în zonele mai scumpe (cum sunt orașele mari), dar ar putea aduce scăderi în alte zone, cum sunt cele rurale. În prezent, schimbarea modului de impozitare a proprietății este amânată până în 2026.
Din programul de guvernare
Stabilitatea fiscal-bugetară, creșterea veniturilor populației și protejarea puterii de cumpărare
Stabilitatea taxelor și impozitelor
- Impozitul pe venit rămâne 10%.
- Impozitul pe profit rămâne 16%.
- Cota generală de TVA rămâne 19% și se menține cota redusă de TVA la bunurile și serviciile din prezent.
- Impozitele pe proprietate rămân nemodificate.
- Menținerea pragului de impozitare de 500.000 de euro pentru microîntreprinderi.
Predictibilitate fiscală
- Orice modificare de taxe și impozite va fi discutată în prealabil cu mediul de afaceri.
- Reforma sistemului fiscal se va pune în practică doar după realizarea consensului cu sindicatele, patronatele și ceilalți actori economici vizați.
Consolidare bugetară
- Digitalizarea ANAF, cu scopul creșterii capacității instituției de a colecta taxele și impozitele și de a reduce evaziunea fiscală, estimată în prezent la 28 miliarde de euro. În următorii 5 ani, România va ajunge la media țărilor din Europa Centrală și de Est în privința ponderii în PIB a veniturilor bugetare, respectiv cu 5 puncte procentuale din PIB în plus față de nivelul actual.
- Raționalizarea cheltuielilor publice din marile sisteme publice, printr-o programare bugetară bazată pe politici publice și pe studii de impact și indicatori de performanță, precum și prin prioritizarea proiectelor de investiții pentru care se alocă fonduri guvernamentale.
- Stoparea risipei banului public. Eliminarea cheltuielilor nejustificate, iraționale și introducerea standardelor de cost și eficientizarea sistemului de achiziții publice. Introducerea în statutul funcționarilor publici a criteriilor de performanță, ca bază pentru salarizarea în sistemul public.
Stabilitate bugetară
- Un nou model bugetar. Trecerea de la un buget de resurse la un buget de rezultate, transparență în alocarea cheltuielilor publice, programe pentru reducerea decalajelor economice și sociale dintre diferitele regiuni ale țării.
- Consolidare fiscal-bugetară în 7 ani. România va activa clauza de flexibilitate privind reformele structurale și va cere extinderea perioadei de consolidare de la 4 la 7 ani, având în vedere reformele și investițiile în curs, plus cele din Planul Național de Redresare și Reziliență.
- Flexibilizarea regulilor fiscal-bugetare europene. România va susține în Parlamentul European ca investițiile în sectorul de apărare, cheltuielile avute cu împrumuturile din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, cofinanțarea națională a programelor finanțate de UE, investițiile publice pentru tranziția verde și transferurile de contribuții efectuate din bugetul public către fondurile de pensii private Pilon II, să fie considerate factor relevant și tratate separat în cazul evaluării privind Procedura de Deficit Bugetar Excesiv.
Managementul sustenabil al datoriei guvernamentale
- Norme de prudențialitate privind angajamentele pe bani publici încheiate de ordonatorii de credite, în urma unei analize de impact cost-beneficiu.
- Asigurarea finanțării deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice preponderent în monedă națională.
- Dezvoltarea în continuare a pieței interne a titlurilor de stat pentru populație – Tezaur și Fidelis.
- Lansarea de noi obligațiuni Samurai pe piețele financiare japoneze.
Reducerea taxelor și impozitelor pe salariile mici și medii
Creșterea veniturilor pentru circa 4 milioane de contracte de muncă, cu normă întreagă, adică aproximativ 70% din totalul acestora, prin următoarele măsuri fiscale pentru diminuarea impozitării muncii:
- Reducerea taxelor și impozitului cu până la 5 puncte procentuale la salariile mai mici de 5.700 de lei brut în prezent, respectiv 6.050 în 2025 și 8.500 în 2029.
- Menținerea sumei de 300 de lei scutită de taxe din salariul minim.
- Reducerea contribuției pentru sănătate (CASS) la salariile membrilor familiilor cu copii.
Protejarea puterii de cumpărare prin stabilizarea prețurilor
- Stabilizarea prețurilor la alimente, prin implementarea unor scheme de ajutor de stat care să conducă la creșterea producției interne.
- Stabilizarea prețurilor la energie, prin investiții în creșterea producției interne de energie electrică și gaze naturale.
- Prețurile la produsele esențiale trebuie să rămână accesibile pentru toți.
Obiective macroeconomice
- România va deveni cea mai puternică economie din Europa de Est și Sud-Est în următorii 5 ani, depășind Polonia.
- România va fi integrată deplin în Spațiul Schengen și în OCDE.
- Produsul Intern Brut va depăși 465 miliarde de euro până în 2028 și peste 500 miliarde de euro, până în 2029.
- PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare va ajunge la 90% din media UE în 5 ani și la 100% în 10 ani.
- Investiții publice de peste 120 miliarde de euro realizate în următorii 4 ani și de peste 155 miliarde euro, în 5 ani.
- Investiții străine directe de 32 miliarde de euro atrase în România în următorii 4 ani, respectiv 40 miliarde de euro, în 5 ani.
- Rată de absorbție de 90% din fondurile UE 2021-2027, respectiv 28 miliarde de euro, până în 2028.
- Peste 28 miliarde de euro atrase prin finalizarea cu succes a Planului Național de Redresare și Reziliență, până în 2026.
- Minimum 5.500 MW instalați pentru producerea de energie electrică, din care 3.000 MW din surse regenerabile și 300 MW în capacități hidroenergetice.
Obiective pentru dezvoltarea infrastructurii de transport
- România va dispune de o rețea de peste 2.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres, în 2029.
- 26 de stații noi de metrou, ce vor oferi acces pentru 250.000 de locuitori.
- Navigabilitate pe Dunăre timp de 340 de zile pe an.
- 128 de trenuri electrice în 4 ani, respectiv 150, până în 2029
- 2.741 de kilometri de infrastructură feroviară nouă sau modernizată.
Obiective pentru dezvoltarea agriculturii și a industrie alimentare
- Suprafață irigabilă totală de 2,8 milioane hectare, până în 2029
- 21 de miliarde de euro pentru investiții în fermele românești, până în 2029.
- Creșterea cu 20% a producției de alimente procesate în România, prin scheme de ajutor de stat de 1,2 miliarde euro în cadrul INVESTALIM și ROMALIMENT.
- Program de investiții pentru 63 de ferme de creștere a porcilor și puilor, până în 2029.
