Scutirea de impozitul pe veniturile din salarii a angajaților din sectorul IT, "mărul discordiei" aruncat de liderul PNL Ludovic Orban în weekend, este una dintre cele mai vechi facilități fiscale românești încă în vigoare, fiind introdusă în vara anului 2001 și păstrată până în momentul de față.
Ea a supraviețuit nenumăratelor modificări legislative survenite ulterior în privința taxelor și impozitelor, inclusiv "revoluției" trecerii de la sistemul progresiv de impunere la cota unică de impozitare, dar și aderării la UE, care a obligat statul român să elimine facilități asemănătoare, incompatibile cu legislația comunitară a ajutoarelor de stat.
Intențiile inițiale ale Guvernului de atunci păreau mai puțin radicale. Astfel, în aprilie 2001, la o conferință intitulată "Noua economie și implementarea societății informaționale în România", la care a participat și președintele Ion Iliescu (foto), premierul Adrian Năstase a vorbit, potrivit presei vremii, doar despre "reducerea impozitului pe salariile personalului productiv din industria de software și hardware".
"Trebuie să le fie oferite tinerilor oportunități pentru a rămâne în țară, inclusiv prin acordarea unor facilități fiscale firmelor care activează în domeniul informațional", a spus Năstase. De altfel, și programul de guvernare al Executivului său, care a venit cu premiera înființării unui Minister al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, condus de Dan Nica, prevedea că Guvernul "va încuraja, prin politici fiscale, investițiile în tehnologia informației".
La aceeași conferință, președintele Iliescu declara că "tehnologiile IT&C au un impact profund și asupra electoratului, pentru că generează noi interacțiuni între Guvern și cetățeni, limitând devierile contraproductive ale jocului politic".
Tot în 2001, Guvernul Năstase a aprobat Strategia pentru informatizarea administrației publice.
Extras din Ordonanța Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit
La acea dată, impozitul progresiv pe venit în vigoare prevedea cote care mergeau de la 18% la 40%, vehiculându-se că pentru IT-iști ar fi urmat să fie prevăzute cote de 8%-10%.
Surpriză, însă. Pe 21 iunie 2001, Guvernul scutește cu totul de impozit, prin OUG, "veniturile din salarii ca urmare a activității de creare de programe pentru calculator", cu precizarea că "încadrarea în activitatea de creație de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului Muncii și Solidarității Sociale, al ministrului Comunicațiilor și Tehnologiei informației și al ministrului Finanțelor Publice". Ordonanța de urgență, intrată în vigoare pe 29 iunie, a fost trimisă ulterior Parlamentului spre aprobare, cu următoarea expunere de motive:
Costul bugetar anual (extrapolat) de 360 miliarde lei vechi însemna, la cursul mediu al monedei unice europene din 2001 (cam 26.000 ROL/euro), mai puțin de 14 milioane euro, respectiv circa 0,2% din veniturile bugetului de stat din anul respectiv.
Totuși, Consiliul Legislativ a atras atenția că "în nota de fundamentare trebuie prezentată explicit necesitatea, urgența și circumstanțele "cazului excepțional" care motivează promovarea în plan legislativ a propunerii de reglementare prin ordonanță de urgență".
Oricum însă, Parlamentul nu a mai apucat să se pronunțe asupra OUG întrucât Guvernul Năstase a adoptat la foarte scurt timp, pe 19 iulie 2001, de astă dată prin ordonanță simplă, o reformă cuprinzătoare a legislației impozitului pe venit, incluzând și scutirea de impozit pe salariu din IT în noua ordonanță și abrogând-o pe cea veche. Dezbaterile parlamentare pe marginea noii ordonanțe privind impozitul pe venit (OG nr. 7/2001) nu au atins deloc problematica scutirii de impozit pentru salariații sectorului IT.
"Noi privim această măsură ca pe un real sprijin adus întreprinderilor din IT-ul românesc și poate un motiv în plus pentru ca informaticienii români să nu mai plece în străinătate", declara, în iulie 2001, directorul general al Siveco, Irina Socol.
Actul normativ "reprezintă un început, care arată foarte clar dorinta autorităților de a dezvolta o industrie IT&C autonomă, care a demonstrat, prin atâtea produse lansate în decursul timpului, că poate fi în elita mondială de software", spunea, tot atunci, și Radu Georgescu, vicepreședintele Asociației Române pentru Industria Electronică și Software (ARIES).
Între timp, potrivit datelor Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), industria de profil românească a ajuns în prezent la un rulaj anual de peste 5 miliarde euro, cu un efectiv de personal de circa 100.000 de persoane.
"Creșterea sectorului IT&C în termeni reali și majorarea ponderii acestuia în PIB au fost susținute și de o serie de măsuri legislative precum scutirea de impozit a veniturilor din salarii sau instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională prin utilizarea tehnologiilor noi și crearea de locuri de muncă", arată BNR într-un studiu asupra evoluțiilor sectorului IT&C în România, realizat în 2017.
Liderul PNL, Ludovic Orban, a creat în weekend polemică în spațiul public declarând că nu i se pare normal ca angajații din domeniul IT să fie scutiți de plata impozitului pe venit, întrucât "câștigă cel mai bine din România", iar sectorul tehnologiei informației nu mai are nevoie de stimulente. În replică, președintele Comisiei IT de la Camera Deputaților, USR-istul Cătălin Drulă, a spus că eliminarea facilităților fiscale pentru IT-iști ar fi "o imensă prostie cu efect economic net negativ" și a întrebat retoric: "De ce am vrea să luăm tesla și să ne lovim în felul ăsta?".
Extras din materialul "Studiu al evoluțiilor sectorului IT&C în România", realizat de BNR
