Execuția bugetului general consolidat pe primele unsprezece luni ale anului 2018 s-a încheiat cu un deficit de 26 miliarde lei, respectiv 2,7% din PIB, extrem de aproape de nivelul de circa 28 de miliarde de lei prevăzut pentru întreg anul 2018. Deficitul este de peste două ori mai mare comparativ cu primele 11 luni de anul trecut, când s-a situat la 10,18 miliarde de lei, echivalentul a 1,19% din PIB. Diferența dintre venituri și cheltuieli s-a agravat accelerat în luna noiembrie, cu circa 5 miliarde de lei, astfel că, pentru a rămâne cu deficitul bugetar în limita de 3% (aproximativ 28 de miliarde de lei), obiectiv asumat ferm de Guvern, luna decembrie ar trebui să fie cea mai austeră de după anii de criză.
Decembrie este în mod obișnuit una dintre lunile în care statul face cheltuieli mari, chiar peste 10 miliarde lei, astfel că, deși ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a transmis în trecut că Guvernul mizează în acest an pe o execuție mult mai uniformă față de anii din urmă, riscurile ca statul să treacă pentru anul 2018 de limita de 3% sunt foarte mari.
De ce este important: Păstrarea cheltuieilor bugetare sub 3%, nivelul maxim agreat în UE, ține sub control îndatorarea țări transmite și un mesaj foarte important celor are finanțează datoria statului. În cazul în care statul arată că nu poate ține deficitul sub control, băncile și alți investitori mari ar putea consideră că a devenit mai puțin sigur să împrumute bani României, caz în care vor cere dobânzi mai mari Guvernului. În acest context, taxele recente anunțate de Guvern în mai multe domenii, cum ar fi bancar, telecom sau energie, s-ar putea să fi fost lansate intempestiv, la final de decembrie, pentru a asigura de anul următor o sursă suplimentară de bani pentru cheltuielille ce par scăpate de sub control, cu gauri in buget tot mai mari de la luna la luna.
Este de asemenea important: Motivul pentru care Guvernul destabilizează finanțele statului este unul dintre cele mai grave, anume majorarea exagerată și nesustenabilă a salariilor bugetarilor, complet disproporționată în raport cu angajații din privat. România a ajuns încă de anul trecut "lider" în UE la ce parte dă din veniturile statului pentru salariile bugetarilor, iar situația s-a agravat anul acesta. Statul este slab când trebuie să strângă la buget bani din taxe și impozite, dar este foarte generos cu proprii angajați, de altfel destul de numeroși. Se ajunge astfel la situația ridicolă în care statul pare că există și percepe taxe și impozite doar pentru a plăti salarii cât mai mari propriilor angajați, în timp ce investiile în învățământ, sănătate sau infrastructură, cele care ar asigura dezvoltarea sustenabilă a țării pe termen lung, sunt sacrificate an de an pentru că banii de la buget nu ajung și pentru asta.
Evoluție deficit bugetar la 11 și 12 luni în ultiimii ani
| An | Deficit ianuarie-noiembrie suma lei % din PIB | Deficit ianuarie-decembrie sumă lei % din PIB |
|---|---|---|
| 2018 | 26 miliarde lei, 2,7% | obiectivul este de 28,2 miliarde lei, 2,97% |
| 2017 | 10,2 miliarde lei, 1,21% | 24,3 miliarde de lei, 2,88% |
| 2016 | 5,5 miliarde de lei, 0,73 % | 18,3 miliarde de lei, 2,4% |
| 2015 | 5,3 miliarde lei, 0,76% | 10,36 miliarde lei, 1,47% |
| 2014 | 0,2 miliarde lei, 0,04% | 11,49 miliarde lei, 1,72% |
| 2013 | 9,8 miliarde lei, 1,56% | 15,77 miliarde lei, 2,5% |
| 2012 | 10,79 miliarde lei 1,77% | 14,77 miliarde lei, 2,52% |
| 2011 | 16,33 miliarde lei 2,82% | 23,9 miliarde lei 4,29% |
| 2010 | 26,77 miliarde lei, 5,2% | 33,6 miliarde lei 6,5% |
Evoluție deficit bugetar în a două jumătate din 2018. Deficitul urcă tot mai accelerat
| Perioada | Suma (diferenta) | Procentaj din PIB |
|---|---|---|
| ianuarie-decembrie | obiectiv 28,2 miliarde lei (+2,2 miliarde lei?) | 2,97% |
| ianuarie-noiembrie | 26 miliarde lei (+5,1 miliarde lei) | 2,7% |
| ianuarie-octombrie | 20,9 miliarde lei, (+4,1 miliarde lei) | 2,2% |
| ianuarie-septembrie | 16,8 miliarde lei, (+2,2 miliarde lei) | 1,77% |
| ianuarie-august | 14,6 miliarde lei, (+2,7 miliarde lei) | 1,54% |
| ianuarie-iulie | 11,9 miliarde lei | 1,26% |
Execuția bugetului
Veniturile
Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 261,5 miliarde lei, reprezentând 27,5% din PIB, sunt cu 14,6% mai mari, în termeni nominali, față de aceeași perioadă a anului precedent, fiind înregistrate creșteri față de anul precedent în cazul încasărilor din contribuțiile de asigurări (+37,5%) și din veniturile nefiscale (+14,4%). Începând cu luna februarie încasările din contribuțiile sociale au fost influențate pozitiv de condițiile legislative noi privind transferul contribuțiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului.
Începând cu luna mai, se constată o îmbunătățire a colectării veniturilor din TVA, astfel acestea au crescut cu 10,5% față de realizările aceleiași perioade din 2017, ajungând la o valoare de 53,7 miliarde lei pe primele unsprezece luni ale anului în curs.
Veniturile din accize au fost în sumă de 26,1 miliarde lei (2,7% din PIB) cu 8,2% mai mari comparativ cu perioada similară a anului precedent. De asemenea, încasările din impozite și taxe pe proprietate au crescut cu 4,2% față de aceeași perioadă a anului 2017.
Au scazut încasările din impozitul pe salarii și venit cu 25,5% pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2018, a cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2018. De asemenea, a fost înregistrată o diminuare cu 50,3% față de aceeași perioadă anului precedent la taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități ca urmare a restituirii sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule.
Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate sunt de 18,7 miliarde lei, cu 35,1% mai mari față de aceeași perioadă a anului 2017.
Cheltuieli
Cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 287,5 miliarde lei, cu 20,6% mai mari față de aceeași perioadă din anul precedent. Cheltuielile de personal sunt cu 25,5% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, creșterea fiind determinată de majorările salariale acordate în temeiul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 11,2% față de aceeași perioadă a anului precedent. Creșteri semnificative se înregistrează atât la bugetele locale, cât și la bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și la bugetele instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și subvenții bugetare.
Subvențiile sunt mai mari cu 15,4% față de aceeași perioadă a anului precedent, menținându-se la același nivel ca procent din Produsul Intern Brut, respectiv 0,6%.
Dobânzile sunt cu 25,3% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut, reprezentând 1,3% din PIB, întrucât în luna octombrie 2018 s-a înregistrat un vârf de plată al dobânzilor, avându-se în vedere cumularea datelor de plată a dobânzilor aferente mai multor titluri de stat de tip benchmark.
Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul precedent cu 11,8%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 9% a punctului de pensie de la 1 iulie 2017, la 1.000 lei, respectiv cu 10% de la 1 iulie 2018, la 1.100 lei, de creșterea nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari de la 520 lei la 640 lei, precum și majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și pe cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 26,3 miliarde lei, cu 50,3% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut.
