Numărul firmelor înscrise pentru plata defalcată a TVA a crescut ușor în prima săptămână de la lansare, când firmele încă se așteptau că mecanismul va fi obligatoriu de la 1 ianuarie, însă declarațiile politicienilor privind modificarea legislației, în sensul că va fi aplicabil doar unui număr redus de firme, a condus aproape la o blocare a intrărilor în sistem.
Comisia Europeană încă așteaptă România la consultări asupra modului în care legislația privind plata defalcată a TVA respectă sau nu normele UE. În cazul în care autoritățile române nu vor face acest pas și vor introduce sistemul fără a se asigura în prealabil că nu intră în conflict cu cel european, Comisia va începe procedura de evaluare, dar atenționează că rezolvarea oricăror probleme descoperite ulterior poate fi costisitoare. „Este întotdeauna mai bine să previi decât să tratezi”, avertizează comisarul european Pierre Moscovici prin intermediul Profit.ro.
Ministerul Finanțelor propune introducerea în planul de conturi cuprins în reglementările contabile a două noi conturi prin care să se evidențieze strict operațiunile privind încasarea și plata defalcată a TVA în lei și în valută. Deși premierul a anunțat public că noul mecanism privind TVA va fi aplicat de la 1 ianuarie doar unor categorii de firme, Finanțele acționează încă în baza ordonanței de Guvern de la finele lunii august, care prevede că plata defalcată este opțională de la 1 octombrie 2017 și obligatorie de la 1 ianuarie 2018.
Mediul privat consideră, într-o proporție covârșitoare, că plata defalcată a TVA obligatorie pentru toate companiile nu ar fi folositoare economiei, iar 9 din 10 afirmă că măsura va avea un impact redus sau nesemnificativ în combaterea evaziunii fiscale, potrivit unui sondaj realizat de Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR).
Autoritățile vor trebui să pregătească și o procedură de ieșire a firmelor din mecanismul de plată defalcată a TVA dacă legislația actuală, care prevede că split TVA va deveni obligatoriu de la 1 ianuarie 2018 pentru toate firmele, va fi modificată conform variantei prezentate de premier și va fi aplicabilă doar unor categorii de firme, cum ar fi cele de stat, în insolvență, faliment sau cele cu întârzieri la TVA, afirmă Vlad Boeriu, partener impozitare indirectă, Deloitte România. În plus, varianta în care aplicarea plății defalcate este obligatorie nu ar putea funcționa în paralel cu noul sistem de TVA care ar urma să devină operațional în câțiva ani la nivel UE.
Plafonul până la care consumatorii sunt considerați vulnerabili și scutiți de la plata comisioanelor bancare pentru conturi curente și tranzacții asociate a fost dublat la două salarii minime brute. Reprezentanții băncilor atenționează că decizia va crește foarte mult baza de clienți vulnerabili și vor fi costuri mult mai mari pentru sistemul bancar, care însă vor fi transferate tot către clienți.
Fiscul a încercat să lanseze în forță plata defalcată a TVA, cu 100 de întâlniri cu firme, organizate în țară, la care mai mulți specialiști au explicat noul sistem. Anterior, în septembrie, ANAF prezentase split TVA pentru 7.900 de antreprenori. În pofida eforturilor atractivitatea noului mecanism nu s-a dovedit pe măsura așteptărilor: la începutul lunii octombrie, când split TVA a devenit operațional, erau înscrise doar 175 de firme. Numărul firmelor înrolate a urcat ulterior la doar 273.
Firma de construcții Tel Drum, prezentată în presă ca fiind "patronată din umbră" de actualul președinte al PSD, Liviu Dragnea, ipoteză negată repetat de acesta, nu a optat, conform datelor prezentate pe site-ul ANAF, pentru aplicarea plății defalcate a TVA, mecanism care a devenit funcțional, cu titlu opțional, de la 1 octombrie și despre care liderii PSD afirmă că va ajuta autoritățile să combată frauda de zeci de miliarde de lei din domeniul TVA.
Ministerul Finanțelor va permite unei firme, prin modificarea legislației, să achite pentru nereguli contabile doar jumătate din amenda minimă, dacă plătește în maximum 48 de ore. În prezent, acest principiu este aplicat pentru amenzi precum cele perepute călătorilor RATB prinși fără bilet.
Numai 175 de firme s-au înscris în sistemul de plată defalcată a TVA, opțional din octombrie și criticat dur de mediul de afaceri. În Covasna, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Vaslui și Vrancea nu este nici măcar o firmă în acest sistem, relevă datele furnizate Profit.ro de către ANAF.
Primarul orașului Copșa Mică, Daniel Tudor Mihalache, a ajuns, vineri, la București după 11 zile de mers pe jos către Capitală. El a urmat un traseu de 320 de kilometri, nemulțumit că Ministerul Mediului nu achită datoriile către firma care a lucrat la introducerea apei și canalizării în localitate.
Compania Municipală Parking București SA a fost înființată anul acesta pentru construirea, gestionarea și exploatarea cu taxe a parcărilor auto în Capitală și estimează pentru anul viitor venituri de 13,7 milioane lei și cheltuieli de 12,6 milioane lei, din care 11,03 milioane lei reprezintă cheltuieli de personal, cu 384 de salariați.
Reprezentanții mediului de afaceri au susținut, marți, în comisia economică din Senat, că există județe și sectoare ale Capitalei în care nicio companie nu a optat pentru plata defalcată a TVA (split TVA) de la 1 octombrie. Reprezentanții Fiscului și Trezoreriei au arătat că nu sunt îngrijorați de aceste date, pentru că sistemul este doar opțional până la finele anului, și au respins din nou îngrijorarea firmelor cu privire la incapaciteatea tehnică și de resurse umane de a gestiona noul sistem.
Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ca inadmisibilă cererea unei instanțe de a stabili dacă debitorii executați silit pot să dea sau nu în plată. Înalta Curte fusese sesizată de Tribunalul Călărași înainte ca Curtea Constituțională să pronunțe o decizie pe latura constituțională a articolelor care tratează problema celor executați silit în legea privind darea în plată.
Cota din încasările obținute din vânzarea filmelor nerecomandate minorilor va fi eliminată în cazul comercianților, în schimb va fi extinsă cota din veniturile realizate de firme cu activitate în incinta monumentelor istorice publice, prevede un proiect de lege.
Contribuabilii care optează pentru aplicarea mecanismului de plată defalcată a TVA în perioada 1 octombrie – 31 decembrie vor beneficia de o serie de facilități fiscale, printre care anularea penalităților de întârziere aferente obligațiilor fiscale aferente obligațiilor fiscale principale reprezentând TVA, restante la 30 septembrie.
Înalta Curte de Casație și Justiție are pe rolul ședinței din 18 septembrie o sesizare pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile prin care se dedică dacă legea privind darea în plată se aplică și celor care au pierdut locuința prin executare silită și acum au în continuare datorii la creditori. Pe aceeași speță, dar din punct de vedere al constituționalității, s-a pronunțat recent și Curtea Constituțională.
Deși senatorii au respins propunerea prin care plata cu cardul ar fi fost obligatorie doar pentru magazinele cu cifră de afaceri de cel puțin 50.000 de euro, față de 10.000 de euro cum stabilește legea în prezent, deputații s-au pregătit să adopte pragul mai mare. Într-o primă discuție cu băncile și procesatorii de plăți, deputații au solicitat acestora să reducă din comisioanele percepute micilor comercianți pentru a nu majora pragul.
Sistemul de plată defalcată a TVA va fi introdus din ianuarie anul viitor, a anunțat astăzi, în ședința de guvern, ministrul Finanțelor. Guvernul a luat decizia de a modifica proiectul de ordonanță privind split-payment-ul TVA după consultări cu mediul de afaceri.
Guvernul nu este de acord cu modificarea prevederii din Codul de Procedură Fiscală, care impune ca amenzile de circulație să fie achitate prioritar, înaintea taxelor locale. Pentru că mulți din cei amendați așteaptă ca amenda să fie prescrisă, neachitând însă nici impozitele locale, cei care au de suferit sunt primarii, motiv pentru care aceștia s-au dus la parlamentari și i-au convins să schimbe legea.
Modificările propuse în proiectul actualizat al Ministerului Finanțelor Publice privind plata defalcată a TVA sunt, în general, de bun augur, dar ar mai fi de rezolvat mai multe neajunsuri, arată Alexandru Aparaschivei, consultant Deloitte România.
Societatea Națională a Apelor Minerale intenționează de mai mulți ani să-și deschidă fabrici proprii de îmbuteliere, însă proiectul nu s-a materializat până acum, printre altele din cauza unui document al Consiliului Concurenței din 2010, în care se aprecia că, din punct de vedere concurențial, nu ar fi de dorit ca operatorul care exploatează apele minerale să se ocupe și de îmbutelierea lor.
Aplicarea obligatorie a sistemului de plată defalcată a TVA va fi amânată cu 3 luni, urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie anul viitor și nu de la 1 octombrie 2017, cum se preconiza inițial. Guvernul a luat decizia de a modifica în acest sens proiectul de ordonanță privind split-payment-ul TVA după consultări cu mediul de afaceri.
În prezent, operatorii comerciali care exploatează și vând apă de izvor și de masă nu au aceste obligații, spre deosebire de producătorii de ape minerale naturale. Circa 75% din numărul total de perimetre de exploatare de ape minerale naturale din România se află în concesiunea companiei de stat Societatea Națională a Apelor Minerale (SNAM), controlată integral de Ministerul Economiei, inițiatorul proiectului de lege.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) vrea să modifice normele care reglementează modalitățile de plată a activului net acumulat de participanți la fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) și facultative (Pilonul III). Astfel, dacă în prezent transferul activului către participanții care îndeplinesc condițiile legale este realizat integral, printr-o plată unică, Autoritatea vrea să introducă și posibilitatea plăților eșalonate în rate, pe o perioadă de cel mult 5 ani.