Guvernul vrea să scoată apele minerale din legea generală a minelor și a elaborat un proiect de lege a resurselor hidrotermale care prevede, printre altele, majorarea cu peste 67% față de nivelul actual a taxei anuale pe suprafață de explorare a acestor resurse și cu 34% a taxelor de prospecțiune și de exploatare a acestora. În plus, producătorii așa-numitelor "ape de izvor" și "ape de masă", adică ai tipurilor de apă potabilă îmbuteliată neincluse pe lista oficială aprobată de Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) cu cele 68 de ape minerale naturale carbogazoase sau plate recunoscute în România, vor fi obligați să încheie contracte de concesiune cu ANRM și să plătească redevențe și taxe de exploatare la bugetul de stat. De asemenea, se introduce și pentru apele de izvor exigența recunoașterii oficiale a acestora de către ANRM, în baza une documentații tehnice, la fel ca pentru apele minerale naturale.
În prezent, operatorii comerciali care exploatează și vând apă de izvor și de masă nu sunt obligați să plătească taxe și redevențe miniere specifice, spre deosebire de producătorii de ape minerale naturale. Circa 75% din numărul total de perimetre de exploatare de ape minerale naturale din România se află în concesiunea companiei de stat Societatea Națională a Apelor Minerale (SNAM), controlată integral de Ministerul Economiei, inițiatorul proiectului de lege. Alți concesionari de perimetre sunt companii precum Dorna Apemin, Carpathian Springs sau Apemin Tușnad.
Apa de masă este definită în draftul de lege drept "apă îmbuteliată destinată consumului direct, care se încadrează din punct de vedere fizico – chimic, microbiologic și al parametrilor de radioactivitate, în categoria apelor potabile, care provine din surse subterane sau altele decat cele subterane". Definiția apei de izvor este "apă subterană, destinată consumului uman, în stare naturală și îmbuteliată la sursă", iar cea a apei minerale naturale - "apa pură din punct de vedere microbiologic, cu un conținut specific de săruri minerale, care își are originea într-un zăcământ acvifer subteran și care provine dintr-o sursă exploatată, prin una sau mai multe emergențe naturale sau foraje".
Pe lista apelor minerale naturale recunoscute în prezent de ANRM se află branduri deținute de giganți ai pieței, cum ar fi Borsec de la Romaqua Group, cel mai mare îmbuteliator de ape minerale din România, Aqua Carpatica al companiei omonime controlate de Jean Valvis sau Izvorul Alb din portofoliul Coca-Cola HBC România.
Oficialii companiei de stat SNAM au declarat în mai multe rânduri, în ultimii ani, că, din cauza faptului că producătorii de apă îmbuteliată de izvor și de masă nu sunt obligați să plătească redevențe și taxe de exploatare la bugetul de stat, aceștia își permit să practice prețuri semnificativ mai mici decât producătorii de ape minerale naturale. În plus, standardele, normele și controalele de calitate, mai ales în cazul apei de masă, sunt mult mai puțin stricte decât pentru apele minerale naturale. De exemplu, în cazul apei de masă, este nevoie doar de un aviz de la Direcția de Sănătate Publică cu privire la potabilitatea acesteia.
"Scăderea puterii de cumpărare a condus la faptul că o parte dintre consumatorii de apă îmbuteliată și-au îndreptat atenția către apele de izvor și de masă, mai ieftine, în detrimentul apelor minerale tradiționale. Costurile scăzute ale activității de exploatare și apropierea surselor de marile aglomerații urbane, cu implicații directe în scăderea cheltuielilor de transport, dar mai ales faptul că apele respective nu intră în sfera de aplicare a prevederilor Legii minelor și, ca atare, sunt scutite de redevențe miniere, conduc la un preț de producție cu mult mai mic decît al apelor minerale naturale", se arată în nota de fundamentare a HG-ului de aprobare a bugetului SNAM pe 2017.
"Spre deosebire de apa minerală naturală sau de apa de izvor, apa de masă este o apă obișnuită, ce poate proveni atât din surse subterane, cât și de suprafață, care nu trebuie menționate obligatoriu pe etichetă și care suferă o tratare prealabilă procesului de îmbuteliere. Ea poate avea ca origine un izvor sau un foraj, dar și ape de suprafață (râuri, lacuri) sau poate proveni pur și simplu din rețeaua de apă potabilă ori din apa de mare desalinizată", se arată în Ghidul apelor minerale, elaborat de Patronatul Apelor Minerale Apemin.
Consumul total de apă îmbuteliată din România, de toate tipurile, a fost anul trecut de circa 1,37 miliarde litri. SNAM își vinde apa minerală naturală extrasă îmbuteliatorilor la preț reglementat, stabilit de Ministerul Finanțelor Publice. Compania intenționează de mai mulți ani să-și deschidă fabrici proprii de îmbuteliere, însă proiectul nu s-a materializat până acum, printre altele din cauza unui document al Consiliului Concurenței din 2010, în care se aprecia că, din punct de vedere concurențial, nu ar fi de dorit ca societatea care exploatează apele minerale să se ocupe și de îmbutelierea lor.
Punerea pe piață a unei ape de masă trebuie notificată la Ministerul Sănătății, care ține lista oficială a acestora. Pe listă sunt în prezent circa 160 de branduri de apă de masă, printre care se numără mărci deținute de jucători mari, cum ar fi marile lanțuri de hypermarketuri și supermarketuri sau companiile specializate în distribuția de apă plată la dozator (watercooler).
Directorul general al SNAM, Radu Dumitru, declara anul trecut, pentru Agerpres, că jumătate din totalul pieței de apă îmbuteliată din România reprezintă vânzări de apă de masă și de izvor, apa de masă având singură o cotă de piață de 40%.
Proiectul de lege elaborat de Ministerul Economiei stabilește cadrul instituțional și reglementează modul de desfășurare a activității de prospecțiune, explorare, exploatare, încetarea concesiunii, protecție și valorificare a resurselor hidrominerale, bunuri ale domeniului public al statului. Resursele hidrominerale cuprind apele minerale naturale, apele de izvor, apele de masă din surse subterane, apele minerale terapeutice, apele geotermale, apele minerale medicinale, căldura geotermală și gazele necombustibile.
"Dezvoltarea activităților de explorare si exploatare a apelor minerale, inclusiv de operatorii economici cu capital privat, dar mai cu seama faptul că România a devenit stat membru UE care acordă o atenție sporită acestui domeniu de activitate, face ca țara noastră să aibă obligația să reglementeze acest domeniu printr-o lege specială. Inițiativa de a face o lege a resurselor hidrominerale a avut la bază necesitatea general acceptată de a reglementa domeniul resurselor hidrominerale, printr-o legislație ușor de aplicat atât de către autoritățile competente, cât și de agenții economici din domeniu, cu precizări clare în concordanță cu legislația UE", se arată în expunerea de motive a draftului de act normativ.
Ministerul Economiei precizează că la elaborarea proiectului de lege au participat și reprezentanți ai companiilor, patronatelor și sindicatelor din domeniu, respectiv Patronatul Apelor Minerale Naturale din România APEMIN, Asociația Profesională Munții Apuseni, PATROMIN, Perla Harghitei SA, Rio Bucovina SA, Carpathian Springs SA, Asociația Română a Dozatoarelor de Apă, LA FÂNTÂNA SRL, CUMPĂNA 1993 SRL, CALIPSO SRL, Confederația Sindicală Națională MERIDIAN și Coaliția Națională pentru Modernizarea României.
Activitatea minieră și de valorificare a resurselor hidrominerale este reglementată în acest moment de Legea generală a minelor nr. 85/2003, aceasta incluzând și taxele anuale pe suprafață de prospecțiune, explorare și exploatare, al căror cuantum este actualizat periodic cu rata inflației prin hotărâre de Guvern.
În prezent, taxa anuală de prospecțiune pentru toate tipurile de resurse exploatate prin minerit este de 341 lei pe kilometrul pătrat de perimetru concesionat, cea de explorare – de 1.367 lei/kmp, iar cea de exploatare – de 34.180 lei/kmp. Proiectul noii legi a resurselor hidrotermale prevede că, pentru aceste resurse, taxele minere anuale se vor calcula în euro pe hectar de perimetru concesionat.
Astfel, taxa anuală de prospecțiune pentru resurse hidrotermale va fi de 1 euro/ha, adică cu 34,3% mai mare decât cea din prezent, la cursul valutar actual, de circa 4,58 lei/euro. Taxa anuală de exploatare va cunoaște, în aceleași condiții, o majorare similară, de 34%, la 100 euro/ha, iar cel mai mult va crește cea de explorare, respectiv cu 67,5%, la 5 euro/ha.
În prezent, potivit Legii minelor aflată în vigoare, redevența minieră cuvenită bugetului de stat pentru ape minerale naturale este echivalentul în lei a 4 euro/1.000 litri. Proiectul noii legi a resurselor hidrominerale prevede în această privință doar că "cuantumul redevenței cuvenită bugetului de stat se stabilește prin legislația specifică". Guvernul intenționează să elaboreze un act normativ pentru sistematizarea tuturor redevențelor din domeniul resurselor minerale.
Draftul de act normativ privind resursele hidrotermale mai prevede că, pe teritoriul României, o apă minerală naturală sau de izvor nu poate fi exploatată și pusă în vânzare, dacă nu este recunoscută oficial.
Dosarul pentru recunoașterea oficială trebuie să cuprindă o documentație care să furnizeze date de cunoaștere completă a apei minerale naturale sau de izvor. Această documentație va fi întocmită de specialiști atestați de către ANRM, conform legislației în vigoare și Normelor tehnice de exploatare și comercializare a apelor minerale naturale emise de către autoritatea competentă.
Dosarul mai trebuie să cuprindă avizul ANRM privind instituirea zonelor de protecție, autorizația de transport prin conducte a apei, dacă este cazul, prezentarea procedeelor de condiționare a apei minerale și a apei de izvor, documente care să ateste autorizarea lor, unde este cazul, autorizația sanitară eliberată de direcțiile de sănătate publică, documentul de înregistrare pentru siguranța alimentelor emis de direcția sanitar–veterinară și pentru siguranța alimentelor și eventuale mențiuni cu privire la efecte benefice sănătății.
Recunoașterea oficială a unei ape minerale naturale sau de izvor se face în baza unui certificat eliberat de președintele ANRM, în baza cererii și a documentațiilor menționate și, după caz, a punctelor de vedere, avizelor și autorizațiilor eliberate de autoritățile competente locale.
