Deși senatorii au respins propunerea prin care plata cu cardul ar fi fost obligatorie doar pentru magazinele cu cifră de afaceri de cel puțin 50.000 de euro, față de 10.000 de euro cum stabilește legea în prezent, deputații s-au pregătit să adopte pragul mai mare. Într-o primă discuție cu băncile și procesatorii de plăți, deputații au solicitat acestora să reducă din comisioanele percepute micilor comercianți pentru a nu majora pragul.
Membrii comisiei de specialitate din Camera Deputaților au amânat întocmirea unui raport și luarea unei decizii cu privire la majorarea pragului de la 10.000 la 50.000 euro, pentru a da timp băncilor și procesatorilor de plăți să găsească o soluție pentru reducerea tarifelor percepute micilor comercianți.
Aceștia din urmă sunt, potrivit inițiatorilor legii, miza întregii discuții legate de majorarea pragului, dezbatere la care au luat parte reprezentanții Băncii Naționale a României (BNR), Ministerului Finanțelor Publice, Asociației de Plăți Electronice și ai companiilor de carduri bancare.
Atât BNR, Ministerul Finanțelor, procesatorii de plăți și companiile de carduri au susținut menținerea pragului la 10.000 euro, invocând drept argumente o mai bună fiscalizare și prevenirea evaziunii fiscale, dar și avantajele practice pentru consumatori.
Parlamentarii au acceptat argumentele băncilor și procesatorilor de plăți că micii comercianții nu suportă costurile terminalelor de plată, dar în cazul celor cu cifre de afaceri mici chiria lunară, în cazul nerealizării unui anumite cifre de vânzări, se ridică la 50 lei, la care se adaugă comisioanele pentru fiecare plată. Conform calculului unuia din parlamentari, prin ridicarea pragului de la 10.000 la 50.000 euro, băncile și procesatorii de plăți ar pierde astfel în fiecare lună aproximativ 1 milion de euro, care astfel este suportat de micii comercianți.
În aceste condiții, deputații au solicitat băncilor și procesatorilor de plăți să găsească o soluție pentru reducerea acestor costuri, astfel încât să nu fie afectați micii comercianți.
Legea cashback, intrată în vigoare de la începutul acestui an, obligă firmele care se ocupă de comerțul cu amănuntul și care realizează anual o cifră de afaceri mai mare de 10.000 de euro în echivalent lei să accepte ca mijloc de plată și cardurile de debit și cardurile de credit.
Totodată, comercianții respectivi pot acorda clienților un avans în numerar, care nu poate depăși 200 lei, la terminalele de plată. Tranzacțiile privind avansul în numerar se asimilează retragerilor de numerar de la bancomate, iar comercianții pot percepe, de la titularul cardului, un comision care nu poate depăși 1% din valoarea avansului acordat.
Proiectul elaborat de majoritatea guvernamentală, asupra căruia s-au exprimat deja senatorii, creștea pragul cifrei de afaceri la 50.000 euro și reducea de la 200 lei la 100 lei avansul pe care comercianții îl pot elibera clienților la terminalele de plată.
Senatorii au luat această decizie după ce Guvernul a intervenit și a transmis, în luna mai, Parlamentului că plata cu cardul pentru firmele cu cifra de afaceri mai mare de 10.000 euro a fost introdusă pentru limitarea evaziunii, măsura fiind inspirată de o recomandare a Băncii Europene, care limitează plățile cash pentru tranzacțiile comerciale.
După votul din Senat, proiectul a fost transmis spre dezbatere și Camerei Deputaților, unde deja în două comisii avizatoare proiectul a fost amendat din nou în sensul majorării, de la 10.000 la cel puțin 50.000 euro, a pragului cifrei de afaceri anuale de la care comercianții sunt obligați să accepte plata cu cardul.
Amendamentele, depuse în comisia pentru industrii și servicii și în cea pentru tehnologia informației și comunicațiilor, elimină totodată o astfel de obligație pentru prestatorii de servicii și în cazul comerțului cu ridicata.
Raportul asupra proiectului de lege va trebui întocmit însă de comisia de buget și finanțe, care va decide dacă preia aceste modificări și le supune votului final al Camerei Deputaților în această toamnă.
