Economia românească este așteptată să încetinească serios în acest an, dar să aibă cea mai mare creștere reală din regiune. Dinamica PIB ar urma să accelereze anul viitor, când va fi din nou cea mai ridicată între țările din Europa Centrală și de Est. Pe de altă parte, deficitul de cont curent este așteptat să rămână la un nivel foarte ridicat, mult peste media regională.
Economia românească a crescut în 2022 cu 4,8%, peste media celor opt țări din Europa Centrală și de Est de 4,2% și peste așteptările economiștilor de după începutul războiului din Ucraina, dar sub dinamica din Croația, Slovenia și Polonia. Investițiile au avut cea mai puternică creștere din regiune în a doua jumătate a anului trecut, ceea ce a contrabalansat dinamica mai scăzută a consumului, care a rămas totuși principalul contribuitor la expansiunea economiei.
Erste estimează că economia României va crește cu 2,1% în acest an, sub potențial, și va reuși să evite recesiunea tehnică, față de o medie regională de 0,8%. Țări precum Polonia (0,3%), Cehia (0,2%) și Ungaria (1%) sunt așteptate să aibă rate de creștere foarte reduse în acest an, aproape de stagnare.
ING Bank vede creșterea PIB la 2,5% în acest an, cu mult peste media din regiune, unde Cehia ar urma să treacă printr-o contracție minoră (-0,2%), și Ungaria și Polonia ar urma să crească cu 1% sau mai puțin.
Comisia Europeană anticipează, de asemenea, că România ar urma să crească cel mai rapid în 2023 dintre țările din ECE, cu un ritm de 2,5%.
Creșterea PIB va fi susținută în continuare de creșterea investițiilor, arată estimările economiștilor.
Erste anticipează intrări de 4% din PIB din fonduri europene pentru acest an, din care trei sferturi fonduri structurale și un sfert din fondul de redresare și reziliență. Slovacia și mai ales Croația sunt așteptate să aibă intrări semnificative de fonduri UE în acest an, de 5%, respectiv peste 7% din PIB, în timp ce Ungaria și Polonia sunt afectate de disputele cu Comisia Europeană care au dus la întârzieri în aprobarea planurilor naționale din cadrul NextGeneration.
Dinamica produsului intern brut este așteptată să accelereze în regiune din 2024 la o medie de 3,1%, anticipează Erste. România ar urma să aibă cel mai mare avans, la 4,2%, alături de Ungaria și urmată de Serbia (3,8%), Cehia (3,2%), Slovacia (2,5%), Slovenia (2,5%), Polonia (2,4%) și Croația (2,1%).
ING estimează că economia românească va accelera la 3,7% în 2024, al doilea cel mai ridicat nivel de după cel din dreptul Serbiei (3,8%), peste Polonia (2,4%), Ungaria (3,6%) și Cehia (2,5%).
Comisia Europeană vede creșterea accelerând la 3% în 2024, de asemenea cel mai ridicat ritm din ECE, pe fondul scăderii presiunilor inflaționiste, a scăderii dobânzilor și a creșterii cererii externe.
Inflația este așteptată să scadă la un nivel de o singură cifră în toate țările din regiune începând cu trimestrul al treilea sau cel mai târziul al patrulea (în cazul Ungariei și Slovaciei). În România, Erste se așteaptă ca inflația să scadă la sub 10% până în vară și la 8% la finele anului, după ce la sfârșitul anului trecut a fost de 16,4%. În februarie presiunea inflaționistă s-a dovedit în continuare foarte puternică, cu o accelerare atât a inflației de bază, cât și a celei generale. ING are o prognoză similară, cu inflația medie la 7,5% în trimestrul al patrulea.
ING se așteaptă ca BNR să vină cu prima scădere a ratei cheie în trimestrul al patrulea al anului curent, astfel încât aceasta să ajungă la 6% la finele lui 2024, în timp ce Erste așteaptă prima mișcare în jos abia în trimestrul al treilea din 2024.
După ce a atins un nivel record de după criza financiară de 9,3% din PIB, deficitul de cont curent este anticipat să se corecteze ușor în acest an la 7,9% din PIB, potrivit Erste, dar să rămână peste nivelul de 7% din 2021. Balanța contului curent este de departe în cea mai proastă poziție din regiune.
Deficitul bugetar este așteptat să scadă la 4,7% din PIB în acest an de la 6,1% în 2022, dar va rămâne peste media regiunii. În 2023, an cu patru rânduri de alegeri, Erste anticipează că deficitul va fi redus în continuare până la 3,5% din PIB și că guvernul va îndeplini obligațiile asumate prin PNRR pentru a nu pierde finanțarea.
Erste vede o depreciere a leului la 4,99 lei/euro la jumătatea anului, 5,02 la finele primelor 9 luni și la 5,05 la finele anului curent.
ING anticipează că vom vedea o trecere a cursul dincolo de pragul de 5 lei pe euro din a doua parte a anului. Pentru finele trimestrului al treilea prognoza arată un curs de 5,09 lei/euro și unul de 5,1 pentru finele anului curent, respectiv 5,25 lei/euro la finele lui 2023.
Leul s-a apreciat în termeni reali față de euro, având în vedere inflația mai ridicată din România, ceea ce a erodat suplimentar competitivitatea externă a companiilor românești. Băncile au mai lansat și anii trecuți prognoze de depreciere a leului dincolo de 5 unități/euro, însă banca centrală a preferat să protejeze cursul pentru a reduce din presiunile inflaționiste venite pe canalul importurilor.
