Economia României este așteptată să încetinească la 2,6% în acest an, după un avans de 4,8% în 2022, în contextul în care războiul din Ucraina și inflația ridicată afectează creșterea, potrivit proiecțiilor actualizate ale Băncii Mondiale.
“În ultimele două decenii, România a făcut progrese impresionante în ceea ce privește creșterea performanței și prosperității economice. Cu toate acestea, pandemia COVID-19 și războiul din Ucraina au pus la încercare rezistența economiei românești și au exacerbat vulnerabilitățile sale structurale, în special în ceea ce privește sărăcia și disparitățile în materie de oportunități economice, diferențele mari și persistente între femei și bărbați în ceea ce privește participarea și ocuparea forței de muncă, deficitele fiscale și de cont curent în creștere și constrângerile instituționale semnificative, care împiedică utilizarea eficientă a resurselor”, arată instituția financiară în raportul său actualizat privind perspectivele economiilor din Europa și Asia Centrală.
Comparativ cu raportul din ianuarie, Banca Mondială a menținut neschimbată prognoza privind creșterea economiei românești în acest an, dar a redus ușor estimarea pentru anul viitor, la 3,9%, de la un avans de 4,2% preconizat anterior.
“Se preconizează o încetinire a creșterii până la 2,6% în 2023. Perspectivele depind de mai mulți factori, inclusiv de efectele de contagiune ale războiului din Ucraina asupra economiei europene, în care România este puternic integrată, de inflația de bază persistentă și de volatilitatea suplimentară a prețurilor energiei și alimentelor. Dezancorarea așteptărilor privind inflația ar putea prelungi ciclul de înăsprire monetară, ducând la creșterea costurilor de finanțare, care apasă asupra investițiilor”, potrivit băncii.
Banca Mondială estimează o inflație anuală în România de 10% în 2023 și de 5,4% în 2024.
Deficitul fiscal este estimat să se reducă la 4,9% din PIB în acest an, de la 5,7% din PIB în 2022, în timp ce deficitul de cont curent este preconizat să scadă de la 9,4% din PIB la 7,9% din PIB.
“Principalele provocări pe termen scurt sunt limitarea efectelor socio-economice ale războiului din Ucraina, inclusiv în ceea ce privește creșterea costului vieții și deficitele gemene semnificative. Creșterea vertiginoasă a inflației a dus la înăsprirea politicii monetare, iar inflația de bază ridicată indică presiuni inflaționiste persistente”, potrivit Băncii Mondiale.
Pe termen mediu, “consolidarea fiscală, creșterea absorbției și utilizarea eficientă a fondurilor UE, precum și o creștere sporită a sectorului privat și a investițiilor vor fi esențiale pentru o redresare durabilă, ecologică și favorabilă incluziunii”, mai arată banca.
