Cele mai recente proiecții ale Fondului Monetar Internațional (FMI) referitoare la creșterea economiei mondiale în 2023 sunt prea optimiste, potrivit analiștilor Oxford Economics, care avertizează că activitatea globală încetinește, condițiile de creditare continuă să se înăsprească, iar băncile centrale ar putea să nu revină prea curând la politici monetare mai relaxate.
FMI estimează, în raportul său actualizat privind perspectivele economiei mondiale, că produsul intern brut global va crește cu 2,9% în acest an, față de un avans de 2,7% preconizat în octombrie.
Prognoza actualizată, publicată la finele lunii ianuarie, reflectă o încetinire marginală comparativ cu creșterea de 3,4% estimată pentru 2022 și echivalează “cu o evaluare potrivit căreia economia mondială se va bucura de o aterizare ușoară”, potrivit analiștilor Oxford Economics, care consideră însă că previziunile FMI sunt prea optimiste.
Pe o bază ponderată cu paritatea puterii de cumpărare (PPC) în octombrie, Oxford Economics anticipează un avans de 2% al economiei globale în acest an – cel mai slab ritm de creștere de la criza financiară globală, cu excepția anului 2020.
“Există mai multe motive pentru care credem că FMI este prea optimist în ceea ce privește perspectivele de creștere globală. Deși, Fondul notează, pe bună dreptate, că datele economice de la finele anului trecut au fost mai reziliente decât se anticipa pe scară largă, credem că acest lucru poate fi parțial legat de sincronizare. În loc ca economiile să se descotorosească pur și simplu de seria de șocuri din ultimul an, credem că aceste lovituri au nevoie de mai mult timp decât am prevăzut anterior pentru a se reflecta în activitatea reală” arată Oxford Economics într-o analiză semnată de directorul departamentului de cercetare macro globală, Ben May.
Îmbunătățirea prognozelor FMI contrastează cu o ușoară revizuire în sens negativ a estimărilor Oxford Economics privind avansul economiei mondiale în 2023.
Analiștii Oxford Economics notează că cele mai recente date macroeconomice indică o atenuare a activității: “Indicele global compozit PMI a avut o tendință generală de scădere pe parcursul trimestrului al patrulea, datele privind vânzările cu amănuntul și cheltuielile de consum pentru luna decembrie în rândul economiilor avansate au fost în general slabe, iar datele privind exporturile coreene și taiwaneze din decembrie oferă o imagine sumbră a comerțului mondial”.
De asemenea, în cel mai recent sondaj privind împrumuturile bancare din zona euro, apar “semne clare” de înăsprire a condițiilor de creditare și de încetinire a cererii de împrumuturi.
“Între timp, faptul că prețurile locuințelor scad cu o viteză similară cu cea din timpul crizei financiare mondiale nu este o evoluție care poate fi pur și simplu ignorată”, subliniază analiștii Oxford Economics.
Potrivit acestora, orice semn de reziliență economică pe termen scurt crește riscul ca băncile centrale să majoreze și mai mult ratele dobânzilor în următoarele luni, pentru a ancora inflația pe un trend descendent, astfel că o schimbare a politicilor monetare ar putea fi mai lentă decât prevăd în prezent piețele financiare.
“O înăsprire suplimentară [a politicilor monetare] ar submina creșterea în ultimele etape ale acestui an”, arată analiștii.
