Comisia Europeană a revizuit în urcare estimările privind avansul economiei României în acest an, însă avertizează că inflația ridicată, condițiile de finanțare stricte și încetinirea celorlalte economii din UE vor afecta creșterea.
Economia românească ar urma să crească cu 2,5% în 2023, potrivit previziunilor interimare de iarnă, mai rapid comparativ cu o creștere de 1,8% preconizată în toamnă.
În primele trei trimestre ale anului 2022, PIB-ul real anual al României a crescut cu 4,3%, datorită formării brute de capital fix și consumului privat puternice, care au fost susținute de o piață a forței de muncă puternică și de creșterea salariilor, în combinație cu măsurile guvernamentale de sprijin pentru a atenua impactul prețurilor ridicate ale energiei, notează Executivul UE într-un raport publicat luni.
“Pe baza indicatorilor pe termen scurt, se preconizează că economia României a rezistat în trimestrul al patrulea, pe fondul evoluțiilor favorabile din sectorul serviciilor și al sentimentului economic și în pofida scăderii în continuare a producției în sectorul manufacturier.
Pentru anul 2023, impactul negativ al inflației încă ridicate, al condițiilor de finanțare stricte și al încetinirii celorlalte economii ale UE sunt toate menite să reducă creșterea reală a PIB-ului în România la 2,5%”, se arată în raport.
Punerea în aplicare a Planului de Redresare și Reziliență (PRR) ar trebui să contribuie la investiții puternice, care se așteaptă să fie principalul motor de creștere, potrivit Comisiei, care notează că alte fonduri ale UE ar urma să sprijine, de asemenea, investițiile.
Consumul privat, deși afectat negativ de inflația ridicată, se preconizează că va crește datorită majorărilor salariului minim, pensiilor și salariilor din sectorul public, precum și datorită prelungirii plafonării prețurilor la energie până în 2025. Comisia estimează că exporturile nete vor rămâne negative, din cauza monedei puternice și a cererii scăzute pe piețele de export.
Pentru anul 2024, Comisia se așteaptă ca avansul economie să revină la 3%, pe fondul scăderii presiunilor inflaționiste, al ratelor scăzute ale dobânzilor și al îmbunătățirii perspectivelor externe.
Comisia estimează că inflația anuală va continua să se reducă în 2023, însă doar modest, “deoarece presiunile inflaționiste rămân foarte ridicate în componentele de bază, cum ar fi serviciile, bunurile industriale neenergetice și alimentele prelucrate”.
Inflația medie anuală IAPC este estimată la 9,7% pentru 2023, înainte de a încetini până la 5,5% în 2024, datorită prelungirii plafonului prețurilor la energie, a prețurilor mai mici ale materiilor prime și a efectelor de bază care își fac efectul.
UE și zona euro vor evita la limită recesiunea
Comisia notează că perspectivele de creștere pentru economiile UE s-au îmbunătățit, de asemenea, pe fondul rezilienței sporite din ultima parte a anului trecut.
Potrivit previziunilor intermediare din iarnă, creșterea preconizată pentru 2023 este de 0,8% în UE și de 0,9% în zona euro, cu 0,5 și, respectiv, cu 0,6 puncte procentuale mai mare decât în previziunile din toamnă.
“La aproape un an de la inițierea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, economia UE a intrat în 2023 pe o bază mai bună decât se preconizase în toamnă (). În prezent se preconizează că ambele zone vor evita, la limită, recesiunea tehnică anticipată pentru începutul anului”, potrivit raportului.
Evoluțiile favorabile înregistrate de la previziunile din toamnă au îmbunătățit perspectivele de creștere pentru acest an, arată Comisia. Diversificarea continuă a surselor de aprovizionare și o scădere bruscă a consumului au adus nivelurile stocurilor de gaz peste media sezonieră din ultimii ani, iar prețurile angro ale gazelor au scăzut cu mult sub nivelurile din perioada anterioară războiului.
În plus, piața forței de muncă din UE a continuat să înregistreze rezultate foarte bune, rata șomajului rămânând la cel mai scăzut nivel istoric (6,1%) până la sfârșitul anului 2022. Încrederea se îmbunătățește, iar sondajele din luna ianuarie sugerează că activitatea economică va evita, de asemenea, o contracție în primul trimestru al anului 2023.
“Cu toate acestea, ne confruntăm în continuare cu dificultăți majore. Consumatorii și întreprinderile continuă să se confrunte cu costuri ridicate ale energiei, iar inflația de bază (inflația totală, excluzând energia și alimentele neprelucrate) a continuat să crească în luna ianuarie, erodând și mai mult puterea de cumpărare a gospodăriilor. Pe măsură ce presiunile inflaționiste persistă, se preconizează că înăsprirea politicii monetare va continua, afectând activitatea întreprinderilor și investițiile”, mai arată Comisia.
Estimările privind rata de creștere pentru 2024 au rămas neschimbate, la 1,6% pentru UE și la 1,5% pentru zona euro.
