România a înregistrat în primele 9 luni o creștere anuală de 22% a PIB/capita, cea mai mare din UE, avans care, dacă ar fi menținut, ne-ar putea permite să urcăm de pe tradiționala poziție de ocupant al penultimului loc în UE la acest indicator, arată economistul-șef Alpha Bank. Doar 5 țări au putut avansa în clasamentul UE după PIB/capita, în ultimii 10 ani, iar pentru a reuși, România nu ar trebui să rateze cu niciun chip șansa PNRR și a fondurilor europene.
Analiza integrală a Ellei Kallai:
"Creșterea PIB în primele 9 luni din 2022 a fost de 5% față de aceeași perioadă a anului trecut (serie brută) (Fig. 1). Ritmul de creștere a fost mai redus comparativ cu ritmul anual de 6,8% înregistrat în primele 9 luni din 2021 (Fig. 2), astfel că poziția României în clasamentul UE s-a îndepărtat de vârf. În 2021, țara noastră avea a zecea cea mai ridicată creștere economică, iar în 2022 a douăsprezecea cea mai ridicată creștere economică. Contribuția trimestrelor la creșterea anuală PIB la 9 luni 2022 a fost relativ echilibrată spre deosebire de cea la 9 luni 2021, când contribuția cea mai mare la creșterea PIB a avut-o trimestrul 2 urmat de trimestrul 3.
Pe partea de resurse, motoarele de creștere au fost construcțiile și serviciile (Fig. 3a), contracția agriculturii și industriei frânând expansiunea PIB. Pe partea de utilizări, au fost tot două motoare care au susținut creșterea: primul, consumul atât privat cât și public, și al doilea, formarea brută de capital fix (Fig. 3b). Contribuția negativă a exportului net la ritmul de creștere PIB la 9 luni 2022 s-a înjumătățit față de aceeași perioadă a anului 2021 la -0,8pp de la -1,9pp. Situația se poate însă modifica, având în vedere că cifrele pentru 2022 reprezintă primele date provizorii.
Vestea bună care reiese din evoluția PIB din primele 9 luni din 2022 este că în trimestrul 3 s-a accelerat formarea brută de capital fix (investițiile). Această accelerare împreună cu expansiunea consumului public, a compensat încetinirea puternică a consumului privat al cărui ritm anual de creștere a scăzut la 3,1% în trimestrul 3 2022 de la 7,5% în primul semestru din 2022. În 2023, la expansiunea consumului public nu ne mai putem aștepta, având în vedere nevoia de consolidare fiscală, dar investițiile ar putea continua dacă fondurile europene alocate României vor fi accesate. Astfel, încetinirea consumului care se prefigurează ar putea fi contracarată cel puțin parțial, iar încetinirea creșterii PIB ar putea fi mai moderată.
Cea mai mare creștere a PIB/capita din UE
Expansiunea PIB din primele nouă luni din acest an a însemnat și creșterea cu 22% a PIB/capita, de la 8,8 mii euro la 9 luni 2021 (Fig. 4) la 10,7 mii euro la 9 luni 2022 (Fig.5), cea mai mare creștere din UE. De asemenea, ponderea PIB per capita în media UE a crescut de la 37% la 41,5% în aceeași perioadă. Cu toate acestea, în clasamentul UE, România ocupă tot tradiționalul loc doi cu cel mai mic nivel după Bulgaria și înaintea Poloniei.
Convergența reală, care să permită urcarea în clasamentul UE după volumul PIB/capita, necesită ritmuri de creștere susținute și investiții considerabile. Din 2011 și până în 2021 doar Țările Baltice, Malta și Irlanda au avansat în clasamentul UE după PIB/capita. În ultimii zece ani, în Țările Baltice PIB/capita a crescut cu aproape 90%, în Malta cu 74%, iar în Irlanda de 2,3 ori, ceea ce a însemnat o creștere a PIB/capita într-un ritm mediu anual de 5,5% în Malta, 6,4% în Estonia și Letonia, 6,7% în Lituania și 8,4% în Irlanda (Fig. 6). În Estonia, care a avut PIB/capita în 2011 cât România în 2021, avansul PIB/capita din ultimul deceniu s-a datorat creșterii volumului PIB cu un ritm mediu anual de 3,3% și creșterii prețului PIB (deflatorului) cu un ritm mediu anual de 3,1%.
În aceeași perioadă, ritmurile României nu au fost departe de cele ale Estoniei, PIB per capita a crescut într-un ritm mediu anual de 6,1%, din care 3,1% a fost ritmul mediu anual de creștere a volumului PIB, 2,4% a fost ritmul mediu anual al creșterii prețului PIB și 0,6% a fost ritmul mediu anual de scădere a populației. Dacă își menține performanța, România ar putea escalada în următorul deceniu în clasamentul UE după PIB/capita.
Șansa României este Planul Național de Redresare și Reziliență și fondurile europene alocate României pentru următorii ani, care nu trebuie ratată cu niciun chip. Implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, ce pune accentul pe digitalizare și tranziția verde, ar aduce schimbările structurale necesare pentru creșterea potențialului de dezvoltare și grăbirea procesului de convergență.
