GRAFICE Încrederea în economia românească s-a îmbunătățit în februarie, însă dinamica PIB ar putea fi slabă la început de an

Indicatorul de încredere în economie a revenit pe creștere în februarie după două luni consecutive de scădere. Și-a revenit, însă, doar sectorul serviciilor, în timp ce celelalte sectoare, precum industria, au continuat contracția. Indicatorul de încredere arată spre o contracție sau cel mult o stagnare a produsului intern brut în primul trimestriu din acest an comparativ cu ultimul din 2022, cred unii analiști.

Cum pot depăși IMM-urile impactul crizei economice și dificultăți apărute în contextul războiului din Ucraina, soluțiile de finanțare, inclusiv pentru digitalizare, produsele bancare destinate IMM, cum pot fi atrase rapid fondurile europene, ce programe pot funcționa mai bine pentru IMM, exemple de succes în rândul IMM-urilor, cum au putut trece prin criză, soluțiile pentru dezvoltarea ecosistemului start-up vor fi anunțate la conferința Profit.ro programată, cu sprijinul Banca Transilvania, UniCredit Bank și Vodafone, pentru 13 martie și care va fi transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV

Indicele de încredere economică (ESI) a crescut în februarie la 101,7 puncte, de la 100,6 puncte în ianuarie, dar se menține sub nivelul de 102 puncte din decembrie și sub vârful post-pandemic de 105,2 puncte atins în noiembrie.

CITEȘTE ȘI Un an de război în Ucraina: Cum au evoluat dolarul și prețurile energiei și alimentelor

ESI este un indicator compus, realizat pe bază de sondaj, care arată percepția managerilor din servicii (pondere 30%), industrie (40%), construcții (5%) și comerț (5%), dar și a populației (20%) privind starea actuală a economiei, precum și așteptările pentru evoluția viitoare. Indicatorul este calculat de Comisia Europeană și are un nivel ridicat de corelare cu evoluția PIB. O valoare peste 100 de puncte înseamnă o expansiune a activității economice.

”După două luni în primul trimestru din 2023, ESI indică spre o contracție a economiei în termeni secvențiali. Vedem o creștere zero în primul trimestru din 2023 și ne așteptăm ca dinamica PIB să încetinească la 2,1% în termeni anuali, pe măsură că cererea externă scade, în timp ce consumul gospodăriilor este de așteptat să aibă cel mult un impact neutru asupra creșterii”, arată analistul BCR Vlad Ioniță.

CITEȘTE ȘI Schimbările radicale pregătite de Guvern la Rabla Clasic și Rabla Plus. Apare Rabla pentru Flote, adio subvenție pentru unele mașini

În ultimul trimestru din 2022, creșterea secvențială a fost de 1,1% după datele semnal, dinamică ce s-a corelat cu expansiunea indicatorului de încredere. În termeni anuali, creșterea PIB a fost de 4,6% raportat la trimestrul al patrulea din 2021. Pe tot anul trecut, economia a crescut cu 4,8%.

Cei mai mulți analiști estimează o decelerare a creșterii economice la 2-3% pentru acest an. ING estimează creșterea pe tot anul la 2,5%, însă anticipează o posibilă stagnare în primul trimestru, pe fondul reducerii consumului. UniCredit vede o recesiune tehnică în primul trimestru și o creștere de doar 1,3% pe întreg anul.

La nivelul Uniunii Europene, ESI a stagnat în februarie la 97,8 puncte, după trei luni consecutive de creștere, pe fondul unei deteriorări a industriei și serviciilor, în timp ce comerțul și încrederea consumatorilor s-au îmbunătățit. În zona euro, ESI a scăzut cu 0,1 puncte la 99,7.

”Imaginea de ansamblu care rămâne e aceea că economia arată încă semne că se chinuie cu inflația ridicată, dar că profită de reducerea problemelor de pe partea ofertei. Creșterea economică rămâne astfel în zona de stagnare pentru lunile de iarnă”, comentează Bert Coljin, economist senior la ING Bank, situația din zona euro.

Sectorul serviciilor este singurul pentru care managerii din România au raportat o creștere a încrederii în februarie, cu un avans de 2,4 puncte procentuale, venit după două luni de contracție. Managerii au evaluat în creștere afacerile și cererea din urmă și se așteaptă la o cerere mai ridicată în viitor.

Încrederea în sectorul manufacturier a scăzut cu 0,2 puncte procentuale în ianuarie, ca urmare a deteriorării nivelului comenzilor și a producției anticipate. Este a patra lună consecutivă de contracție a încrederii în industrie. Producția industrială a scăzut anul trecut cu 1,8% și a încheiat sub așteptări, cu o lună decembrie foarte slabă, în care a scăzut cu 1,6% în termeni secvențiali și cu 6,3% în termeni anuali.

CITEȘTE ȘI Șeful diplomației UE: Suntem în regim urgent de război. Deficitul de muniție al Ucrainei trebuie rezolvat rapid

Comerțul retail a scăzut cu 5,4 puncte, a treia lună consecutivă de contracție. Managerii din retail raportează un declin puternic al afacerilor și o creștere a stocurilor, însă în schimb așteaptă afaceri mai mari în viitor.

Și sectorul construcțiilor a căzut pentru a treia lună la rând (cu 0,7 pp) și a ajuns la cel mai scăzut nivel al încrederii de după vara lui 2020. Constructorii au raportat o scădere a comenzilor și a anticipațiilor privind angajările.

Piața muncii nu arată perspective prea optimiste. Indicatorul privind intențiile de angajare (EEI) a scăzut față de ianuarie cu 2,9 puncte până la 103,9, cu scăderi în toate sectoarele cu excepția serviciilor. La nivelul UE, EEI a scăzut cu 1,4 puncte față de ianuarie până la 107,7 puncte.
Încrederea consumatorilor nu mai este măsurată în România din aprilie 2020.

Corelarea dintre ESI (medie trimestrială) și creșterea trimestrială a PIB. Sursa: BCR Cercetare