Produsul intern brut pe cap de locuitor va ajunge, în premieră, la 20.000 euro în acest an iar cheltuielile pentru investiții se situează la 120 miliarde de lei, respectiv 7% din PIB, transmite ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
"Anul acesta în care înregistrăm o premieră, anume că PIB-ul pe cap de locuitor ajunge la 20.000 euro, cheltuielile destinate investițiilor se situează la aproximativ 120 miliarde lei, peste 7% din PIB. În acest moment, unul dintre obiectivele principale este să păstrăm un echilibru la nivel macroeconomic și să ne concentrăm pe cofinanțarea proiectelor europene. Pentru 2024, am prognozat să atragem peste 10 miliarde euro dar și să realizăm o corelare a programelor de investiții pentru dezvoltarea comunităților locale cu programele de finanțare din bani europeni", spune ministrul..
Potrivit ministrului Finanțelor, o componentă importantă pe care este concentrat bugetul național o reprezintă îmbunătățirea condițiilor de locuire prin programul Anghel Saligny, unde bugetul crește de la 1,9 miliarde lei în 2023, la 4,6 miliarde de lei în 2024, pentru 2.250 km modernizare de drumuri, 150.000 branșamente individuale la apă-canalizare și 8.397 branșamente individuale la rețeaua de gaze naturale.
La jumătate de an de la publicarea datelor preliminare, Eurostat a confirmat prin cele mai recente date publicate că PIB-ul pe cap de locuitor în Ungaria (calculat la paritatea puterii de cumpărare) a fost de 76,6 la sută față de media UE, în timp ce în România acest raport a fost de 76,7 la sută. Cu alte cuvinte, a devenit oficial că România a devansat Ungaria în cazul celui mai cunoscut indicator de dezvoltare.
Deși în ultimii nouă ani Ungaria a ajuns în mod constant la media de dezvoltare a UE (+8,5 puncte procentuale din 2013), economia românească a arătat o rată de convergență mult mai rapidă: În 2013, era încă la 54,6 la sută, pentru ca până în 2022, conform datelor revizuite, să se apropie de 77 la sută, respectiv a realizat o îmbunătățire de 22,1 puncte procentuale, ceea ce este de 2,5 ori rata ungară.
În 2022, recuperarea României a fost și mai dinamică față de 2021: economia României a recuperat un dezavantaj de 2,9 puncte procentuale, în timp ce economia ungară a avut o recuperare de 1,8 puncte procentuale față de media UE.
Portalul amintit evidențiază faptul că din 2013, adică în 10 ani, economia ungară a reușit să realizeze a 11-a cea mai rapidă convergență față de media UE, însă înaintea ei există doar economii concurente regionale, adică în timp ce economia ungară se apropie de media UE din punct de vedere al dezvoltării, performanța sa relativă se deteriorează în comparație cu cea a țărilor din regiune.
Cehia, Slovacia și Slovenia sunt cele trei țări din regiune în care, din 2013, s-a atins un grad mai mic de convergență decât în cazul Ungariei. Drept urmare, în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor (calculat la paritatea puterii de cumpărare), Ungaria este acum înaintea a doar cinci țări: Letonia, Croația, Slovacia, Grecia și Bulgaria.
