Fondul Monetar Interațional (FMI) estimează pentru România, o creștere economică apropiată de 3% în acest an, în contextul în care, în toamnă, estima o creștere de 3,8%. Totodată, FMI estimează un deficit bugetar de 5,75% în 2024 și apoi de peste 6 % din PIB în următorii ani.
"În 2024, se preconizează o redresare a economiei, cu o creștere apropiată de 3 la sută, deoarece consumul - stimulat de creșterea salariilor reale - și cererea externă se consolidează.", potrivit FMI.
CITEȘTE ȘI Luca de Meo, șeful Renault și președinte ACEA, cere „o politică industrială” care să apere Europa de Tesla și de constructorii chinezi FMI spune că este necesară o consolidare fiscală eficientă pentru a restabili soliditatea finanțelor publice. Deficitele bugetare - proiectate la 6% sau mai mult - trebuie să scadă sub 3% din PIB pe termen mediu pentru a stabiliza datoria publică, a asigura o finanțare accesibilă și a sprijini accesarea fondurilor UE. Pachetul fiscal de anul trecut a fost un pas în direcția cea bună, dar este nevoie de mai mult. În timp ce eforturile de a limita cheltuielileși de a îmbunătăți eficiența administrației publice și fiscale sunt binevenite, potențialul lor de a contribui la ajustarea fiscală este limitat, în special pe termen scurt. Veniturile fiscale ale României sunt cu mult sub nivelul celor din țările similare și sunt prea mici pentru a susține serviciile publice la standardele UE. Prin urmare, nu există nicio cale realistă de a progresa fără o reformă substanțială a politicii fiscale.
"În 2024, se preconizează o redresare a economiei, cu o creștere apropiată de 3 la sută, deoarece consumul - stimulat de creșterea salariilor reale - și cererea externă se consolidează.", potrivit FMI.
CITEȘTE ȘI Luca de Meo, șeful Renault și președinte ACEA, cere „o politică industrială” care să apere Europa de Tesla și de constructorii chinezi FMI spune că este necesară o consolidare fiscală eficientă pentru a restabili soliditatea finanțelor publice. Deficitele bugetare - proiectate la 6% sau mai mult - trebuie să scadă sub 3% din PIB pe termen mediu pentru a stabiliza datoria publică, a asigura o finanțare accesibilă și a sprijini accesarea fondurilor UE. Pachetul fiscal de anul trecut a fost un pas în direcția cea bună, dar este nevoie de mai mult. În timp ce eforturile de a limita cheltuielileși de a îmbunătăți eficiența administrației publice și fiscale sunt binevenite, potențialul lor de a contribui la ajustarea fiscală este limitat, în special pe termen scurt. Veniturile fiscale ale României sunt cu mult sub nivelul celor din țările similare și sunt prea mici pentru a susține serviciile publice la standardele UE. Prin urmare, nu există nicio cale realistă de a progresa fără o reformă substanțială a politicii fiscale.
Urmărește-ne și pe Google News