Economia României va crește anul viitor cu 3,4%, iar câștigul mediu net lunar va atinge 4.733 lei, indică noile prognoze ale Guvernului.
Prognozele internaționale estimează o încetinire pe termen scurt, în linie cu evoluțiile la nivel european, reflectând diminuarea cererii în urma șocurilor inflaționiste din anul precedent și a dobânzilor ridicate, dar și impactul efectelor de propagare a conflictului din Ucraina asupra economiei europene în care țara noastră este puternic integrată, se arată în document.
Redresarea treptată, începând de anul viitor, va fi susținută de investiții și de cererea externă. Capacitatea României de a absorbi eficient fondurile UE va fi esențială pentru o redresare durabilă, verde și favorabilă incluziunii. Fondurile consistente și reformele structurale asociate ar trebui, de asemenea, să atenueze parțial impactul ratelor mai mari ale dobânzilor și pe cel al incertitudinii asupra investițiilor private și să modereze presiunile asupra competitivității rezultate din creșterea prețurilor la energie și produsele alimentare.
Evoluțiile macroeconomice din primul semestru și ale indicatorilor sectoriali din perioada ianuarie-august 2023 arată o decelerare mai amplă a activității economice pentru anul 2023 (+2,0%) decât cea estimată în ultimele prognoze (+2,8%). Influențele în acest sens au provenit din comportamentul sectorului industrial, care nu a reușit să-și diminueze amplitudinea contracției, și din rezultatele neașteptat de slabe din agricultură, temperaturile ridicate precum și precipitațiile sub limitele mediei conducând la randamentele reduse pentru unele culturi cum ar fi porumbul și floarea soarelui.
Astfel dinamica valorii adăugate brute din industrie este estimată în scădere la -3,1% de la -0,2% în scenariul de vară iar pentru agricultură revizuirea este una semnificativă, la o creștere moderată de 1,8%, comparativ cu 10,6% în prognoza de vară.
Revizuirea creșterii pentru cele două sectoare a avut ca rezultat o diminuare a dinamicii PIB cu 1 punct procentual.
Pe partea ofertei, avansul economiei în anul curent va fi susținut de construcții și servicii a căror valoare adăugată brută se va majora cu 7,8% și, respectiv, 3,1%. De remarcat evoluția semnificativă a sectorului construcții în perioada ianuarie-august 2023 (+13,2%), ceea ce a condus la o dinamică peste așteptări pe ansamblul anului. Contribuția pozitivă a celor două sectoare va fi diminuată de contracția industriei (-3,1%) pe fondul problemelor legate de pierderea de competitivitate și de slăbirea cererii interne și externe.
Pe latura cererii, analiza pe componente evidențiază aportul consistent adus la creșterea economică de investițiile brute. Estimările pentru sectorul de construcții se vor reflecta corespunzător în dinamica formării brute de capital fix, care se așteaptă a avansa cu 0,9 puncte procentuale peste prognoza anterioară. Astfel, formarea brută de capital fix va avea o contribuție de 1,9 puncte procentuale la creșterea produsului intern brut, ceea ce se va concretiza într-o rată de investiție de 25,2%.
Revizuiri de sens contrar au rezultat pentru consumul populației, dinamica estimată fiind în descreștere cu 0,8 puncte procentuale. Trendul descendent, manifestat atât în achiziția de bunuri cât și în serviciile destinate populației, a fost imprimat de comportamentul prudent al gospodăriilor în condițiile majorării creditelor de consum, simultan cu accentuarea tendinței de economisire.
Pe ansamblu, cererea internă va fi diminuată semnificativ de contribuția negativă adusă de variația stocurilor, estimată a se situa la 2,2 puncte procentuale.
Contribuția exportului net la creșterea PIB se estimează a se situa la 0,6 puncte procentuale, fiind rezultatul unei contracții mai ample în cazul importului de bunuri și servicii, respectiv cu 4,2 puncte procentuale față de prognoza anterioară, ceea ce înseamnă o reducere în termeni reali cu 0,5%. În același timp, pentru exportul de bunuri și servicii, în condițiile reducerii dinamicii economice a partenerilor externi, se prognozează o creștere în termeni reali de 0,7%.
Estimările privind inflația pentru anul curent s-au menținut, o abatere marginală de doar 0,1 puncte procentuale înregistrându-se pentru media anuală. În schimb, prognoza deficitului de cont curent a impus o corecție descendentă consistentă, de 1 punct procentual, determinată de o contracție mai amplă a deficitului comercial la bunuri, decât s-a estimat anterior. O contribuție importantă a revenit componentei de preț prin reducerea cotațiilor unor materii prime, cea mai semnificativă recuperare fiind consemnată la grupa de combustibili și lubrefianți. Un alt factor de influență a provenit din activitatea industrială care a continuat să se restrângă, evoluție cu impact nefavorabil atât asupra exportului de bunuri industriale cât și asupra importului bunurilor intermediare. În aceste condiții s-a estimat o pierdere de intensitate a comerțului internațional pentru anul curent, manifestat mai intens la nivelul importurilor de bunuri, pentru care se așteaptă o reducere de dinamică în termeni nominali (-1,3%) în timp ce pentru exportul de bunuri se așteaptă o creștere de 2,1%.
Efectele evoluțiilor curente se vor transmite și în prima parte a anului viitor care, alături de așteptările unei creșteri modeste a partenerilor comerciali din zona Euro, vor conduce la revizuirea estimărilor spre un scenariu prudent. În principal, revizuirea în jos a dinamicii PIB cu 0,8 puncte procentuale până la 3,4% pentru economia românească în anul 2024 are ca fundament procesul de redresare mai lentă a sectorului industrial și a cererii externe, în condițiile incertitudinii ridicate asupra tensiunilor geopolitice internaționale și a unui comportament de consum mai prudent al gospodăriilor populației.
Pe termen mediu, ritmul anual de creștere a produsului intern brut este estimat la 4,3%, în condițiile unui climat economic favorabil și continuării absorbției fondurilor europene. Aceste premise conduc la ideea menținerii sectorului de construcție ca cel mai dinamic sector economic, cu un ritm anual de creștere de 8,3%. Pentru servicii se prevede o creștere medie de 4,1%, iar în evoluția acestora un rol esențial îl vor avea acele domenii cu valoare adăugată ridicată.
Pe partea cererii, formarea brută de capital fix (+7,5%) va reprezenta factorul principal al dinamizării activității economice, având în vedere accelerarea investițiilor publice și private în domeniile prioritare. Rezultatele se vor concretiza printr-o îmbunătățire semnificativă a ratei de investiție care va ajunge la circa 27,4% la sfârșitul orizontului de prognoză. Concomitent, consumul privat se așteaptă să evolueze favorabil, odată cu consolidarea puterii de cumpărare a populației și continuarea procesului de restrângere a inflației, dar cu dinamici ușor inferioare creșterii economice (ritm mediu anual de 4,2%). Exportul net este așteptat să reintre în teritoriul negativ începând cu anul 2024, dar contribuția nefavorabilă a acestuia se va diminua până la 0,3 puncte procentuale.
Procesul inflaționist se va atenua pe toată perioada de prognoză, excepție făcând primul trimestru din 2024, când se vor resimți temporar efectele măsurilor de creștere a sustenabilității fiscale. Conform traiectoriei estimate, este de așteptat ca inflația la sfârșitul anului să se încadreze, începând cu anul 2025, în marjele țintei de inflație stabilite de BNR.
În plan extern, deficitul de cont curent pe termen mediu este prevăzut a continua procesul de corecție, deși într-un ritm mai lent comparativ cu amplitudinea ajustării din anul curent, fiind susținut de o absorbție în creștere a fondurilor europene și de continuarea amplificării soldului
excedentar al serviciilor.
Rezultatele mai modeste ale economiei din acest an au condus la revizuirea în jos a prognozelor pentru anul curent pentru indicatorii relevanți privind piața muncii, respectiv populația ocupată (de la +0,5% la -1,0%) și numărul mediu de salariați (de la +1,0% la +0,3%). Pe
termen mediu, aceștia vor intra pe o traiectorie pozitivă, având ritmuri anuale medii de creștere de 0,9% și respectiv 1,2%. Rata șomajului BIM va continua să scadă și este estimată să ajungă la 4,4% la orizontul de prognoză.
În ceea ce privește câștigurile salariale medii brute, acestea au fost estimate a înregistra în 2023 o creștere de 13,2%, ceea ce în termeni reali înseamnă un avans al puterii de cumpărare de 3,0%. Trendul ascendent va continua anul viitor (+9,1%) ca urmare a măsurilor implementate încă din anul curent și a celor preconizate a fi introduse începând cu 1 ianuarie 2024.
