BCR vede o creștere economică mai mică în acest an, după ce Statistica a anunțat datele semnal pentru trimestrul 4 din 2023. Chiar dacă economia a crescut cu 2% pe tot anul, în preajma dinamicii estimate de analiștii chestionați de Bloomberg, în termeni secvențiali economia s-a contractat cu 0,4% în T4, în timp ce analiștii așteptau o creștere. Pe de altă parte, dinamica anuală din ultimul trimestru al anului trecut a fost peste așteptări. ING crede că cea mai mare problemă este că ratele de creștere de 4-5%, care erau la ordinea zilei în anii trecuți, s-ar putea să nu revină prea curând.
Economia României și-a înjumătățit rata de creștere anul trecut la 2%, potrivit datelor semnal de la Statistică. Creșterea pe tot anul este în preajma prognozei analiștilor.
Pe de altă parte, contracția trimestrială de 0,4% este în răspăr cu așteptările analiștilor privind o creștere trimestrială de 0,7%, pe care o indicau datele cu frecvență ridicată.
Încă o contradicție, creșterea din T4 2023, față de T4 2022, a fost de 2,9%, peste așteptările mediane de 2,2% ale analiștilor chestionați de Bloomberg.
Comentând datele de creștere trimestrială, pe care le așteaptă totuși revizuite în sus, BCR consideră că acestea au un impact important asupra perspectivei de creștere pentru 2024.
„Ne revizuim prognoza de creștere pentru 2024 la 2,6%, de la 3,3%, având în vedere cele mai recente date. Vedem niște riscuri la adresa prognozei ca creșterea să fie mai mare, în funcție de magnitudinea revizuirilor de date ce vor fi făcute pentru T4 2023”, arată analistul BCR Vlad Ioniță.
BCR se așteaptă ca datele detaliate, ce urmează să fie publicate în 8 martie, să arate semne de revenire ale consumului în T4 și ale continuării contribuției pozitive din partea investițiilor.
„Este de așteptat ca impulsul consumului să continue în 2024, pe fondul creșterii puternice a salariilor nominale, a inflației mai scăzute și a perspectivelor mai bune ale cererii externe. Considerăm că investițiile susținute de fondurile UE sunt cruciale pentru creșterea economică din acest an”, mai arată Ioniță.
Valentin Tătaru, economist șef la ING Bank România, și Ștefan Posea, economist la aceeași bancă, scriu că datele de la Statistică ridică iar semne de întrebare analiștilor și se așteaptă de asemenea la revizuirea în sus a dinamicii secvențiale. Din acest motiv, banca se uită mai mult la cifrele de creștere nejustate.
„Creșterea de 2% este ceva mai bună decât așteptările dar rămâne mult sub potențial, ceea ce confirmă ultimele estimări ale Băncii Naționale a României privind o contracție suplimentară a cererii agregate. Aceasta va continua în 2024, an pentru care ne păstrăm estimarea de 2,8% pentru avansul PIB, în condițiile în care motorul investițiilor publice va primi niște ajutor și din partea consumului”, arată economiștii ING România. Ei lansează însă și un avertisment cu privire la creșterea economică în anii următori, după o decadă foarte bună.
„Relaxarea politicii monetare ar putea ajuta în a doua jumătate a anului, dar, în opinia noastră, problema mai mare este că ratele de creștere a PIB-ului de 4-5% – care erau «business as usual» cu puțin timp în urmă – ar putea deveni ținte îndrăznețe în viitor”, scriu Tătaru și Posea.
O analiză a OTP Bank publicată astăzi arată că banca cu acționariat ungar se așteaptă la o creștere economică de 3% în acest an, ca urmare a redresării consumului, susținut de salariile reale mai mari, creșterii din construcții și a evoluțiilor din zona euro.
