Economia României a încetinit puternic în trimestrul al treilea, mai mult decât așteptau piețele, iar analiștii se uită cu pesimism la dinamica viitoare, dar și cu scepticism la datele pe care le apreciază ca fiind „greu de explicat” și de o calitate „cel puțin slabă” publicate de Statistica oficială, cu mari discrepanțe între seria brută și cea sezonieră. Totodată, scăderea inflației nu convinge și de la 1 ianuarie sunt așteptate noi creșteri de prețuri ca urmare a majorării taxelor și accizelor, ceea ce ar putea întârzia scăderea dobânzilor.
Economia României a crescut cu 0,4% în al treilea trimestru față de precedentul și cu 0,2% în termeni anuali, potrivit datelor semnal publicate de Statistică. Dacă creșterea trimestrială a fost în linie cu consensul analiștilor, cea anuală a fost cu mult sub mediana estimărilor analiștilor chestionați de Bloomberg, de 2,3%, sau sub estimările UniCredit și BCR, de 2,5%, respectiv cele de 1,9% ale ING.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Datele semnal nu au detalii privind sursele de creștere ale produsului intern brut – acestea urmează să fie publicate în 7 decembrie -, dar analiștii sunt deja pesimiști cu privire la dinamica economică din perioada următoare.
„Indicatorii de înaltă frecvență arată deja o perspectivă sumbră pentru creșterea acestui trimestru, deoarece vânzările cu amănuntul au rămas slabe, iar producția industrială a continuat să scadă. Nu știm încă dacă s-a materializat surpriza pozitivă din partea agriculturii, dar chiar dacă s-a întâmplat, ar însemna o performanță și mai proastă în altă sectoare. Este posibil ca investițiile și exporturile nete să fi contribuit pozitiv”, arată economiștii ING România Valentin Tătaru și Ștefan Posea.
Analiștii BCR văd, de asemenea, o potențială surpriză pozitivă din partea agriculturii, dar și a sectorului construcțiilor (care a crescut cu 6,3% în iulie-august față de trimestrul precedent) în trimestrul al treilea, în timp ce industria, care are o pondere importantă la formarea PIB, a scăzut cu 0,9% în termeni trimestriali.
Pe partea de cerere, BCR estimează contribuții pozitive de la investiții (construcțiile inginerești au crescut cu 8,4% în iulie-august față de trimestrul al doilea), în timp ce consumul gospodăriilor a scăzut cu 1% în T3 și este așteptat să aibă o contribuție negativă la creșterea economică.
Inflația se dă greu bătută
Deși inflația anuală a scăzut de la 8,8% la 8,1% în octombrie față de septembrie, aceasta rămâne ridicată – inflația de bază este în continuare de două cifre, la 10,4%.
Banca centrală și analiștii se așteaptă la o creștere a inflației în prima parte a anului viitor pe fondul creșterii TVA pentru unele produse și a majorării accizelor.
ING Bank vorbește de o „combinație nefericită” între o creștere economică slabă și o inflație persistentă în perioada următoare, dar care nu exclude scenariul în care dobânzile vor rămâne ridicate pentru mai multă vreme.
Banca olandeză se așteaptă la primele tăieri ale dobânzii cheie în aprilie, deși admite că acestea ar putea fi amânate până în mai, în timp ce BCR vede primele mișcări în mai, dar cu posibilitatea ca BNR să amâne până în august.
ING a revizuit de la 7,1% la 7,4% prognoza de inflație pentru finele acestui an și de la 4,1% la 4,7% inflația pentru finele anului viitor, pe fondul creșterii TVA și a accizelor. Prognoza BCR este că inflația va fi la 7,5% la finele anului curent și la 5,3% la finele anului următor, în timp ce BNR vede rata anuală la 7,5% în decembrie 2023 și la 4,8% în decembrie 2024% (revizuită în sus).
Datele greu de explicat de la Statistică
Analiștii economici se plâng din nou de calitatea slabă a datelor de la Institutul Național de Statistică.
„Calitatea datelor de la Statistică rămâne cel puțin slabă și este supusă unor ample și frecvente revizuiri”, arată Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.
„Rămân discrepanțe mari între seria brută și seria ajustată sezonier, ceea ce aduce un risc ridicat de revizuiri semnificative a datelor”, scriu și economiștii ING.
Creșterea anuală pe seria brută de 0,2% contrastează puternic cu cea de 2,1% pe seria ajustată sezonier.
„E greu de găsit o explicație și, fără informații detaliate, ne putem aștepta la revizuiri semnificative ale datelor în comunicatele viitoare pentru a reduce decalajul dintre cele două”, adaugă Dascălu.
Anul trecut, instituția de stat a fost acuzată chiar de manipularea datelor privind produsul intern brut. Șeful INS, Tudorel Andrei, a încercat să se apere cu scuza că discrepanțele din datele PIB sunt cauzate de sezonalitatea mare a economiei românești, pe care încearcă să o încorporeze în modelul statistic și a publicat un grafic trunchiat în sprijinul afirmațiilor sale – mai multe detalii aici.
Acum, INS a revizuit creșterea secvențială a pentru primul trimestru de la -1,0% la -0,7%. În al doilea trimestru, acesta a fost revizuit în scădere de la 1,7% la 1,3%.
„Bănuim că acest lucru se datorează mai degrabă ajustărilor modelului statistic (recunoscute de Institutul Național de Statistică) și că seria se va normaliza în timp. Până atunci, preferăm să ne concentrăm mai mult pe ratele anuale brute și suntem mai sceptici cu privire la cifrele ajustate sezonier”, scriu economiștii ING.
Creșterea secvențială (sau trimestrială), care se calculează cu date ajustate sezonier, este însă importantă pentru prognozele economice, pentru că ar trebui să arate cel mai bine viteza economiei.
BCR menține estimarea de creștere economică de 2,1% pentru acest an, în așteptarea unor informații suplimentare și se așteaptă la o creștere de 3,3% pe întreg anul.
ING arată însă că datele recente slabe sprijină prognoza relativ pesimistă privind o creștere de 1,5% în acest an, comparativ cu un avans de 5,7% în 2021 și unul de 4,7% în 2022, și menține prognoza de 2,8% pentru 2024.
În general, creșterea economică a accelerat în regiune. În Ungaria creșterea trimestrială a fost de 0,9%, față de o stagnare în trimestrul precedent, în timp ce în Polonia avansul a fost de 1,4%, comparativ cu 0,3% în trimestrul al doilea. Economia Cehiei a avut însă o contracție de 0,3%, comparativ cu o stagnare în trimestrul precedent.
Economiei Uniunii Europene a stagnat pentru al doilea trimestru la rând, în timp ce economia zonei euro a scăzut cu 0,1%, față de creștere de 0,2% în trimestrul al doilea.
