Chiar în ziua în care fostul președinte al Estoniei, cel care a transformat țara sa într-un lider al tehnologiei, spunea la București că românii trebuie să-și preseze guvernul dacă vor să aibă o „țară digitală” în care serviciile să fie furnizate online, iar birocrația să fie eliminată, companiile de IT erau “lovite” de o nouă măsură fiscală. Ordonanța de modificare a Codului Fiscal confiscă, practic, o parte din veniturile angajaților din cercetare și dezvoltare și IT, specialiști care vor fi penalizați cu reducerea salariului net. În aceste condiții, reîntregirea salariilor nete ale acestor persoane va depinde de puterea economică și de voința angajatorilor, după transferul contribuțiilor la nivelul costului total actual.
Dar această veste nu este prima măsură negativă din 2017 cu efect asupra angajaților din industriile inovatoare. Per total, la începutul anului 2018, angajatorii din industria IT se vor confrunta cu o creștere a costurilor salariale cu 15%, pe fondul a două modificări de politică fiscală din cursul acestui an: trecerea contribuțiilor la angajat și eliminarea plafonului de cinci salarii brute pentru aplicarea CAS și CASS de la începutul anului, măsură decisă de Executivul Grindeanu.
Aceste măsuri fiscale, luate în lanț de-a lungul anului 2017, vor afecta competitivitatea sectorului IT românesc pe piețele externe, mai ales din cauza presiunii pe costurile cu forța de muncă, și vor influența creșterea economică, în condițiile în care sectorul de IT și-a dublat anul trecut ponderea în PIB la peste 6% în raport cu anul 2012, atingând o valoare de 3,6 miliarde de euro. Nu doar că noua strategie a guvernului, transpusă prin noile măsuri, este o frână în calea creșterii industriei IT, dar efectele macroeconomice pot fi aspre dacă analizăm faptul că industria autohtonă de tehnologie a devenit o locomotivă pentru creșterea economică din ultimii doi ani, cu a doua cea mai mare contribuție la creșterea PIB după comerț sau industrie, în funcție de an.
Așa cum am reiese din proiectul strategic “Romania Competitiva”, lansat anul trecut de Ministerul Economiei (un document la care am lucrat personal alături de 800 de experți; la un moment dat, au fost câte 30-40 de experți la fiecare subiect în parte), dincolo de contribuția pe care sectorul o aduce direct în PIB-ul României, este importantă și contribuția transversală a tehnologiei informației la nivelul întregii economii. În ultimii ani, rată de creștere a sectorului IT a fost de patru ori mai mare decât rata de creștere a PIB-ului, ajungând în anul 2017 la peste 4 miliarde de euro. Practic, IT&C-ul trece de 4 miliarde de euro cu mult înainte de deadline-ul inițial, anul 2020, și își confirmă potențialul de a contribui în mod real la economia locală, generând de patru ori mai multă valoare adăugată decât media economiei.
Atrăgând toate tipurile de actori economici, de la giganți mondiali în domeniul IT la mii de antreprenori locali, specialiștii români din sectorul tehnologic reprezintă unul dintre activele importante ale țării. Peste 100.000 persoane lucrează efectiv în industria IT&C, estimările arătand o tendintă de creștere de 20% anual, însă, potrivit estimărilor mele, numărul de “IT-isti” este mult mai mare în România: dacă luăm în considerare toți angajații din marile companii de IT (business analysts, manageri, QA’s, project manageri), antreprenorii din tehnologie și pe angajații acestora, consultanții și specialiștii în tehnologie, automatică, auto și cibernetică din mediul universitar, atunci întreaga populație IT&C din România poate ajunge la 4-500.000 de oameni.
Astfel, măsurile guvernului sunt împotriva a sute de mii de români, iar acest lucru creează deja panică la nivelul Puterii dacă ne uităm la replica unui deputat și a președintelui PSD, care spun că problema impozitului zero pentru angajații din IT va fi reglementată, chiar dacă în prezent nu au încă o soluție tehnică.
Mii de specialiști din domeniul IT și-au manifestat public (online și la proteste) nemulțumirea față de noile modificări fiscale, iar acest lucru este normal în condițiile în care măsurile fiscale adoptate s-au făcut cu incălcarea regulilor de guvernanță, conform cărora orice modificare sau completare a Codului Fiscal trebuie să fie promovată numai prin lege, cu șase luni înainte de data intrării în vigoare a acesteia. De asemenea, este criticabil faptul ca filosofia fiscală a unei țări să se rezume la o Ordonanța de Urgentă și să fie aplicată după șase săptămani de critici asidue și în pofida tuturor îngrijorărilor întregii societăți.
Reglementările incluse în așa zisa “Revoluție fiscală” îi înfurie pe IT-iști și pot genera următoarele efecte substanțiale pe termen scurt și mediu:
- reîntregirea salariilor nete ale specialiștilor IT va depinde de puterea economică și de voința angajatorilor, după transferul contribuțiilor la nivelul costului total actual, astfel încât ne putem aștepta la pierderi și reduceri ale investițiilor private;
- doar 1.169 de companii din România sunt identificate ca întreprinderi cu creștere ridicată, iar majoritatea acestor firme sunt din IT&C; astfel, ne putem aștepta la o erodare a numărului de firme care cresc rapid în România, în condițiile în care doar 2,3% din companiile din România au un ritm de creștere rapid, țara noastră fiind pe penultimul loc în Uniunea Europeană din acest punct de vedere, conform datelor din 2015;
- lipsa acută de resurse umane se va accentua, iar inovația va fi inhibată (România este încă ultima în UE la inovare);
- competitivitatea sectorului IT românesc va suferi pe piețele externe, inclusiv în procesul de internaționalizare;
- vom asista, pe de o parte, la o migrație și mai accentuată a specialiștilor IT români și, pe de altă parte, la o reducere a intensității de revenire în țară a programatorilor; se va accentua fenomenul de “brain drain”;
- mai puțini antreprenori vor investi în școli de formare a specialiștilor IT (în prezent, sunt tot mai mulți întreprinzători care au decis să ia problema deficitului de pe piața IT în propriile mâini);
- deconectarea între mediul privat și administrație se va accentua în ceea ce privește IT-ul și tehnologia informației;
În contextul “Revoluției fiscale”, un atac fiscal la adresa sectorului IT, comparabil cu un asalt cu un troian bine pus la punct, orice dezbatere pornită în București de fostul președinte al Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, este lipsită de realism. Dacă vrem digitalizare și inovație, trebuie să ne convingem guvernul să își respecte, în primul rând, specialiștii și abia apoi să-l presăm să construiască o infrastructură digitală anti-birocratică.
Economistul Claudiu Vrînceanu este co-fondator al companiei de consultanță VP Connections. El are experiență profesională în administrație (politici și programe economice), media și business. Vrînceanu a fost secretar de stat în Ministerul Economiei, în Guvernul Cioloș
