OMV Petrom, cea mai importantă companie de petrol și gaze din România, a semnat un acord cu compania turcă Botas pentru exportul zilnic, de către partea turcă, de până la 4 milioane de metri cubi de gaze naturale către România.
Energocom SA, compania de stat însărcinată de Guvernul de la Chișinău să achiziționeze gaze de pe piața liberă în vederea asigurării siguranței energetice pentru această iarnă, a început de vineri să înmagazineze gaze în România.
OMV Petrom, cea mai importantă companie de petrol și gaze din România, este una dintre cele 7 companii europene și singura din România cu care Energocom, compania de stat însărcinată de guvernul de la Chișinău să achiziționeze gaze de pe piața liberă, a semnat contracte de import gaze. Anunțul a fost făcut de compania din Republica Moldova și confirmă informațiile publicate de Profit.ro.
Majoritatea gazelor care tranzitează România spre est, chiar dacă sunt exportate în Ucraina, au ca destinație finală Republica Moldova, care în prezent, prin compania de stat Energocom, achiziționează de pe piața liberă gaz pentru sezonul rece 2023-2024. Cel puțin așa reiese din declarațiile ministrului energiei de la Chișinău, Victor Parlicov.
Jumătate din gazele pe care intenționează să le înmagazineze pentru a-și asigura securitatea energetică în viitoarea iarnă Republica Moldova, care nu deține nicio capacitate de stocare, vor fi achiziționate din și depozitate în România, au anunțat oficialitățile de la Chișinău. Gazele vor fi cumpărate, probabil, de la OMV Petrom, și înmagazinate de Depogaz, companie deținută de Romgaz.
România și Republica Moldova negociază proiecte de interconectare a rețelelor de gaze naturale și energie electrică din cele două țări vecine, fiind elaborat un draft de Memorandum de înțelegere în acest sens, potrivit unui document guvernamental.
Autostrada Marii Uniri, care ar urma să asigure legătura între Târgu Mureș și Iași, va fi discutată în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și declarată obiectiv de importanță națională, a anunțat ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc.
Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a dat asigurări, sâmbătă, la Iași, că în aproximativ trei săptămâni va fi refăcut studiul de fezabilitate pentru Autostrada Unirii, care leagă estul de vestul țării, oficialul prezentând etapele construirii acesteia.
Senatorii, atât de la opoziție, cât și de la putere, au votat miercuri, în cvasi-majoritate sau chiar în unanimitate, trei proiecte de legi prin care obligă Guvernul să demareze, chiar din acest an, construcția a trei noi autostrăzi. Este vorba de a patra autostradă pe care au adoptat-o senatorii doar în această lună, încurajați de adoptarea anul trecut a proiectului de lege care obligă Guvernul să construiască ”Autostrada Unirii” în 4 ani.
În toamna lui 2016, autoritățile din Republica Moldova informau Guvernul de la București că intenționează să prelungească cu 3 ani contractul de import de gaze naturale de la gigantul rus de stat Gazprom care expira la finalul acelui an, respectiv până în 2019, când era planificată finalizarea gazoductului Ungheni-Chișinău, care ar permite satisfacerea integrală a cererii de gaze naturale de peste Prut prin exporturi ale producătorilor de gaze din România.
Președintele Iohannis a semnat, joi, în mod public și a promulgat astfel proiectul de lege care impune Guvernului construcția, în doar patru ani, a unei autostrăzi de 311 kilometri, cu un cost estimat la circa 9 miliarde de euro. Parlamentul a adoptat la începutul acestei luni proiectul de lege, iar ALDE, care este în coaliția de guvernământ cu PSD, a amenințat că nu votează bugetul pe 2019 dacă în document nu se va regăsi finanțarea lucrărilor la autostradă. Între timp, la Parlament mai sunt în dezbatere proiecte care obligă Guvernul la construcția altor 4 autostrăzi.
Camera Deputaților a adoptat în unanimitate, miercuri, un proiect de lege care impune Guvernului construcția, în doar patru ani, a unei autostrăzi de 311 kilometri, cu un cost estimat la circa 9 miliarde de euro. Autostrada ar trebui să lege Târgu Mureș de Iași și Ungheni și s-ar numi „Autostrada Unirii”. Deputații au adăugat la autostradă construcția unui pod nou peste Prut și obligația începerii licitațiilor pentru autostradă în 30 de zile de la adoptarea legii. În 10 ani, însă, Ministerul Transporturilor nu a finalizat nici studiile de fezabilitate pentru autostradă și a programat terminarea construcției abia pentru anul 2030.
Senatul a adoptat tacit, anul trecut, un proiect de lege care impune Guvernului construcția, în doar patru ani, a unei autostrăzi de 311 kilometri, cu un cost estimat la circa 9 miliarde de euro. Autostrada ar trebui să lege Târgu Mureș de Iași și Ungheni și s-ar numi „Autostrada Unirii”. Acum, la un an după Senat, deputații au pregătit adoptarea legii, adăugând la autostradă și construcția unui pod nou peste Prut și obligația începerii licitațiilor pentru autostradă în 30 de zile de la adoptarea legii. În 10 ani, însă, Ministerul Transporturilor nu a finalizat nici studiile de fezabilitate pentru autostradă și a programat terminarea construcției abia pentru anul 2030.
Republica Moldova și România lucrează la implementarea a 4 condiții suspensive dintr-un total de 13, prevăzute în contractul de preluare a companiei Vesmoldtransgaz de către Transgaz, operatorul sistemului românesc de transport al gazelor, condiții necesare pentru lansarea construcției gazoductului Ungheni-Chișinău.
Operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, Transgaz, a câștigat licitația pentru privatizarea Vestmoldtransgaz, operatorul moldovean al gazoductului Iași-Ungheni, a anunțat premierul Republicii Moldova, Pavel Filip. La acest moment, Transgaz luptă și pentru preluarea omologului grec DESFA.
Operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, Transgaz, a depus la Agenția Proprietății Publice (APP) de la Chișinău o ofertă în vederea participării la privatizarea Vestmoldtransgaz, operatorul moldovean al gazoductului Iași-Ungheni, au declarat, pentru Profit.ro, mai multe surse din industrie. Oferta a fost depusă chiar în ziua deadline-ului stabilit de autoritățile de peste Prut.
Ministerul Economiei, care controlează operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, Transgaz, cu 58,5% din acțiuni, a votat, în AGA de ieri a companiei, împotriva rectificării bugetului pe 2017 al Transgaz prin suplimentarea cheltuielilor pentru investiții de anul acesta cu 41 milioane lei, sumă necesară preluării Vestmoldtransgaz, operatorul moldovean al gazoductului Iași-Ungheni.
Senatul a adoptat tacit un proiect de lege care impune Guvernului construcția, în doar patru ani, a unei autostrăzi de 311 kilometri, cu un cost estimat la circa 9 miliarde de euro. Autostrada ar trebui să lege Târgu Mureș de Iași și Ungheni și s-ar numi „Autostrada Unirii”. În 10 ani, însă, Ministerul Transporturilor nu a finalizat nici studiile de fezabilitate pentru autostradă și a programat terminarea construcției pentru anul 2030.
Uniunea Europeană, împreună cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI), au aprobat o finanțare de 92 milioane de euro pentru extinderea gazoductului Iași-Ungheni, care leagă sistemele de transport de gaze naturale din România și Republica Moldova, a anunțat luni BERD.
România va aloca Republicii Moldova un nou sprijin financiar, în sumă de 350.000 de euro, de această dată pentru modernizarea Centrului de Automatizare și Dirijare de la Ungheni, după ce statul vecin a arătat că dispeceratul respectiv trebuie modernizat și compatibilizat cu viitoarea unitate similară de la Chișinău. Conducta Iași-Ungheni a fost recepționată în urmă cu doar doi ani.
Anul trecut, Republica Moldova, care este aproape 100% dependentă gazeifer de Rusia, a cumpărat de la Gazprom puțin peste 1 miliard de metri cubi de gaze naturale, cantitate cu peste 4% mai mică față de 2014, statul moldovean înregistrând în 2015 cel mai scăzut consum de gaze din 1991 încoace, de la declararea independenței.
Republica Moldova a cerut Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) să participe la finanțarea gazoductului Iași-Ungheni cu un împrumut în valoare de 41 milioane de euro, cerere analizată în prezent de banca europeană.
Gazoductul Iași-Ungheni, care leagă sistemele de transport de gaze naturale din România și Republica Moldova, a fost finalizat, dar încă nu funcționează la capacitate maximă. Un document oficial arată că estimarea Transgaz de asigurare a unui debit la nivel maxim este abia pentru 2018.
La ceremonia de inaugurare a gazoductului Iași-Ungheni din august 2014, Victor Ponta declara că "gazul din România nu doar că va fi mai ieftin, dar prin acest proiect Moldova nu va mai sta niciodată cu frica că rămâne fără energie". În 2015, prin gazoduct s-au exportat din România doar 1 milion metri cubi de gaze naturale, respectiv circa 1% din consumul total al Republicii Moldova.
Ca urmare a întârzierii lucrărilor, autoritățile de la Chișinău au rămas anul acesta cu o sumă necheltuită, alocată acestui proiect, de 300 milioane de lei moldovenești, respectiv peste 13 milioane de euro.