Autoritățile din Republica Moldova au informat recent Guvernul de la București că intenționează să prelungească cu 3 ani contractul de import de gaze naturale de la gigantul rus de stat Gazprom care expiră la finalul acestui an, respectiv până în 2019, când este planificată finalizarea gazoductului Ungheni-Chișinău, care ar permite satisfacerea integrală a cererii de gaze naturale de peste Prut prin exporturi ale producătorilor de gaze din România.
"Partea moldavă a informat recent partea română că, la sfârșitul acestui an, expiră contractul de aprovizionare cu gaze naturale încheiat cu compania rusă Gazprom, intenționând o prelungire a acestuia pe o perioadă de 3 ani, respectiv sfârșitul anului 2019, moment care se dorește să coincidă cu finalizarea construcției gazoductului Ungheni-Chișinău", se arată într-un document oficial de luna aceasta al Guvernului de la București.
Anul trecut, Republica Moldova, care este aproape 100% dependentă gazeifer de Rusia, a cumpărat de la Gazprom puțin peste 1 miliard de metri cubi de gaze naturale (1,007 miliarde mc), cantitate cu peste 4% mai mică față de 2014, statul moldovean înregistrând în 2015 cel mai scăzut consum de gaze din 1991 încoace, de la declararea independenței. Este vorba de cantitățile destinate strict Republicii Moldova, care nu includ livrările Gazprom către regiunea Transnistria, controlată de regimul separatist de la Tiraspol.
CITEȘTE ȘI Sergiu Oprescu, ARB: Conversia creditelor creează probleme și cu închiderea pozițiilor valutare Gazoductul Ungheni-Chișinău, prelungire a conductei Iași-Ungheni, pusă integral în funcțiune la finalul anului trecut, ar putea fi finalizat până la sfârșitul anului 2019 și pus în funcțiune în 2020, cu o capacitate maximă de transport de 1,5 miliarde mc de gaze, care ar permite satisfacerea integrală a cererii de gaze naturale de peste Prut prin exporturi ale producătorilor de gaze din România, punând capăt dependenței Basarabiei de livrările de gaze din Rusia.
"Transgaz analizează în prezent decizia de implicare a companiei, în calitate de investitor, în construcția gazoductului Ungheni-Chișinău, decizie care poate fi luată numai după o analiză exhaustivă a tuturor aspectelor pe care acest proces le implică", se mai menționează în documentul guvernamental citat.
Gazoductul Ungheni-Chișinău ar urma să fie o prelungire a conductei Iași-Ungheni, a cărei componentă de peste Prut este administrată de compania de transport gaze Vestmoldtransgaz, controlată integral de statul moldovean. Potrivit unui raport realizat de centrul de studii Expert Grup, operatorul român de transport gaze Transgaz, controlat de Ministerul Economiei de la București, a trimis deja o scrisoare de intenție în care și-a exprimat interesul de a deveni acționar la Vestmoldtransgaz.
În ultima parte a lunii august, Transgaz și Vestmoldtransgaz au semnat un acord de colaborare, care stabilește principiile generale de cooperare dintre cei doi operatori de sistem și transport gaze naturale, în special în domeniul dezvoltării în continuare a proiectului de interconectare a sistemelor de gaze naturale din România și Republica Moldova. Evenimentul a avut loc cu ocazia vizitei premierului Cioloș la Chișinău. El a declarat atunci că vrea încurajarea investitorilor români, privați și de stat, să vină în Republica Moldova, și a propus înființarea unui fond de garantare a investițiilor acestora, în măsura în care reformele din Republica Moldova vor continua, pentru îmbunătățirea mediului de afaceri.
CITEȘTE ȘI Registrul Comerțului: Românii au înființat cu 4,9% mai puține firme noi în primele opt luni ale anului În documentul guvernamental din octombrie consultat de Profit.ro se mai precizează că a fost deja finalizat caietul de sarcini cu privire la construcția gazoductului Ungheni-Chișinău, "urmând a se organiza în cel mai scurt timp procedura pentru desemnarea consultantului care va realiza proiectul tehnic".
Republica Moldova a cerut deja Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) să participe la finanțarea gazoductului Iași-Ungheni cu un împrumut în valoare de 41 milioane euro, cerere analizată în prezent de banca europeană.
Gazoductul Iași-Ungheni, menit să interconecteze sistemele de transport de gaze naturale din România și Republica Moldova, a fost finalizat în data de 31 decembrie 2015, deși ceremonia oficială de inaugurare a conductei, la care au participat premierii de atunci ai celor două state, Victor Ponta și Iurie Leancă, dar și comisarul european pentru Energie de la acea vreme, Günther Oettinger, a avut loc cu mai bine de un an înainte, respectiv la finalul lunii august 2014.
CITEȘTE ȘI Grupul Erste va oferi servicii financiare și consultanță populației sărace din regiune, o “piață” de 16 milioane de clienți Gazoductul Iași-Ungheni este deocamdată subutilizat și poate fi valorificat realmente doar prin extinderea conductei către Chișinău și prin creșterea capacității de transport gaze pe partea română. Deși capacitatea reală de transport a gazoductului este de 1,5 miliarde metri cubi pe an, volum ce ar putea acoperi integral necesitățile de consum ale Moldovei, volumul exportat din România prin această conductă, în 2015, a fost de doar 1 milion metri cubi, respectiv circa 1% din consumul total al țării, fără Transnistria.
Investiția României în gazoductul Iași-Ungheni a fost de 26 milioane de euro, din care 7 milioane de euro au fost atrase din fonduri europene. Transgaz poate asigura un debit maxim de 60.000 metri cubi de gaz pe oră, însă condițiile tehnice și configurația sistemului național de transport gaze din Republica Moldova limitează livrările la cel mult 10.000 de metri cubi pe oră.
Pentru extinderea capacității de transport la 1,5 miliarde metri cubi de gaze pe an (171.000 metri cubi pe oră) ar fi nevoie de 110 milioane de euro. Creșterea capacității la 2,2 miliarde metri cubi pe an (250.000 metri cubi pe oră) ar presupune o investiție de 150 milioane de euro, potrivit estimărilor oficiale.
CITEȘTE ȘI Proprietarul Louis Vuitton a cumpărat 80% din acțiunile producătorului de valize de lux RIMOWA pentru 640 milioane euro În prezent, prin conducta Iași-Ungheni sunt alimentați cu gaze din România, furnizate de OMV Petrom, doar puțin peste 10.000 de consumatori casnici și 280 de firme din raionul Ungheni din Republica Moldova. Lipsește, totodată, capacitatea de transport necesară transferului unor volume semnificative de gaze din raionul Ungheni către alte regiuni de peste Prut. Pe lângă extinderea până la Chișinău a conductei, pentru accesarea unui număr consistent de consumatori, este nevoie de investiții și pe partea românească, respectiv de două conducte totalizând 163 km, precum și de două stații de comprimare, pentru îmbunătățirea presiunii la care sunt livrate gazele românești în Republica Moldova.
În decembrie anul trecut, AGA Transgaz a decis înființarea unui sediu secundar al companiei la Chișinău. Asta după ce, potrivit unui proiect de la acea dată de rectificare a bugetului de stat al Republicii Moldova pe 2015, lucrările la gazoductul Ungheni-Chișinău erau întârziate, autoritățile de la Chișinău rămânând, din cauza întârzierilor, cu o sumă necheltuită, alocată acestui proiect, de 300 milioane de lei moldovenești, respectiv peste 13 milioane de euro.
"Ultima tranșă din cadrul proiectului energetic (220 milioane de lei, echivalentul a 10 milioane de euro), destinată construcției gazoductului Ungheni - Chișinău, nu a fost inclusă în estimările scontate pe 2015, pe motivele întârzierii lucrărilor de construcție a acestuia, la fel ca și grantul din partea Guvernului României, în sumă de 80 de milioane de lei (echivalentul a 3,65 milioane de euro), destinat finanțării lucrărilor de elaborare a documentației de proiect pentru gazoductul Ungheni-Chișinău", se arăta într-o notă la proiectul de rectificare a bugetului de stat al Republicii Moldova pe anul trecut, elaborat de Ministerul Finanțelor de la Chișinău.
Astfel, potrivit sursei citate, "nefinalizarea lucrărilor de proiectare și expertiză în anul curent (2015 – n.r.), lucrările ce țin de construcția gazoductului Ungheni-Chișinău" înseamnă reducerea cheltuielilor bugetare cu 300 milioane de lei.
