Autostrada Marii Uniri, care ar urma să asigure legătura între Târgu Mureș și Iași, va fi discutată în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și declarată obiectiv de importanță națională, a anunțat ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc.
"Vom introduce în următorul CSAT și Autostrada Marii Uniri ca obiectiv strategic de importanță națională, adică tronsoanele Târgu Mureș - Târgu Neamț, Târgu Neamț - Iași, Iași - Ungheni, inclusiv podul de peste Prut, și vom păstra legătura. O dată la două săptămâni ne vom întâlni și vom vedea pașii care s-au făcut pe acest obiectiv", a afirmat Răzvan Cuc, citat de Agerpres.
La finele anului trecut, președintele Klaus Iohannis a semnat în mod public, în transmisii TV în direct, și a promulgat astfel proiectul de lege care impune Guvernului construcția, în doar patru ani, a unei autostrăzi de 311 kilometri, cu un cost estimat la circa 9 miliarde de euro. Parlamentul a adoptat atunci proiectul de lege, iar ALDE, care este în coaliția de guvernământ cu PSD, a amenințat că nu votează bugetul pe 2019 dacă în document nu se va regăsi finanțarea lucrărilor la autostradă. Între timp, la Parlament mai sunt în dezbatere proiecte care obligă Guvernul la construcția altor 4 autostrăzi.
"Este trist că trebuie să dăm legi pentru a fi construite autostrăzi. A nu construi acum înseamnă a încălca legea", a transmis Iohannis.
Autostrada Unirii ar trebui să lege Târgu Mureș de Iași și Ungheni. Față de proiectul inițial, deputații au adăugat la autostradă construcția unui pod nou peste Prut și obligația începerii licitațiilor în 30 de zile de la adoptarea legii. În 10 ani, însă, Ministerul Transporturilor nu a finalizat nici studiile de fezabilitate pentru autostradă și a programat terminarea construcției abia pentru anul 2030.
Proiectul de lege privind Autostrada Unirii a fost inițiat de parlamentari PMP și, încurajată astfel de succesul acestui proiect, opoziția s-a lansat acum în depunerea de proiecte privind noi autostrăzi.
Astfel, chiar înainte de adoptarea proiectului privind Putostrada Unirii, PMP a inițiat un alt proiect, de data aceasta privind construcția Autostrăzii Estului, care să lege orașele Galați, Brăila, Buzău și Ploiești. Termenul de finalizare ar trebuie să fie de cel mult 4 ani, începând cu 1 ianuarie 2019, adică 2022 inclusiv.
După adoptarea proiectului privind Autostrada Unirii, parlamentarii PMP au depus un proiect pentru realizarea autostrăzii București - Brașov în doar 3 ani și un alt proiect pentru construcția în termen de 4 ani a ”Autostrăzii Nordului”, care să lege Baia Mare de Suceava.
Liberalii nu s-au lăsat nici ei mai prejos și, tot după proiectul Autostrăzii Unirii, au inițiat, chiar cu sprijinul unor parlamentari PSD, un proiect de lege pentru construcția autostrăzii Brașov - Bacău în termen de 5 ani.
Autostrada Unirii
Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Senat în 2017, la finele lunii noiembrie, deși avea întocmit un raport de aprobare pentru votul din plenul Senatului.
Ajuns abia după un an la comisiile de specialitate din Camera Deputaților, proiectul a suferit o serie de modificări, atât în ceea ce privește amploarea, cât și rapiditatea execuției.
Astfel, dacă inițial propunerea legislativă stabilea executarea autostrăzii Iași - Târgu Mureș, deputații au decis că Autostrada Unirii ”începe la granița României cu Republica Moldova printr-un nou pod peste râul Prut și se termină printr-o conexiune cu autostrada A3 Brașov-Borș, în apropierea orașului Târgu-Mureș”.
Proiectul propunea inițial că Autostrada Unirii este finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, din credite externe și din fonduri europene disponibile în cadrul exercițiului financiar multianual 2014-2020.
Ca să fie siguri că sunt bani pentru proiect, deputații au stabilit că autostrada ”se finanțează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor din credite externe și din fonduri europene nerambursabile și/ sau prin parteneriat public/ privat”. Mai mult, în fiecare lege bugetară anuală, pe durata implementării proiectului, se vor aloca acestui obiectiv credite bugetare conform necesarului de finanțare comunicat de Ministerul Transporturilor.
”Orice lege bugetară anuală care alocă mai puțin decât necesarul de finanțare pentru acel an, va trebui să deroge explicit de la actualalege”, arată autorii amendamentelor.
Deși lor le-a luat aproape un an până să ia în discuție proiectul, deputații au menținut termenul de execuție a obiectivului de investiții Autostrada Unirii, respectiv de patru ani de la data intrării în vigoare a legii. Ei au adăugat însă prevederea ca Ministerul Transporturilor să înceapă, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, procedurile necesare pentru realizarea autostrăzii.
În ciuda faptului că nu invocă niciun articol de lege în acest sens, deputații susțin că, în urma adoptării legii, nu mai este nevoie de hotărâri de guvern pentru aprobarea procedurilor prealabile, precum studiile de fezabilitate.
”În primă fază este necesară lansarea licitațiilor pentru pregătirea temeinică a acestui proiect de infrastructură, astfel încât riscurile de teren, în special cele geologice și geotehnice, dar și impactul de mediu și social să fie identificate cu o precizie ridicată, propunându-sesoluții tehnice bine fundamentate. Necesitatea acestei etape este indubitabilă, este expresia voinței legiuitorului, nemaifiind necesară parcurgerea procedurii birocratice de aprobare a notei de fundamentare prin Hotărâre de Guvern”, susțin deputații.
Fostul Guvern Tudose nu a susținut, în mod evident, acest proiect de lege, considerându-l neconstituțional. Proiectul nu a fost însă reclamat la CCR
Executivul a atras atenția parlamentarilor că judecătorii Curții Constituționale a stabilit că Parlamentul nu își poate exercita competența de autoritate legiuitoare în mod discreționar, oricând și în orice condiții, adoptând legi în domenii care aparțin în exclusivitate actelor cu caracter inferior legilor, precum hotărârile de guvern sau alte acte de natură administrativă.
Guvernul mai remarca și că propunerea legislativă nu ține cont de legislația în domeniul investițiilor și achizițiilor publice, măsurile preconizate neputând fi realizate fără îndeplinirea tuturor etapelor procedurale, inclusiv de aprobare a documentațiilor tehnice, indicatorilor tehnico-economici aferenți și procedurii aferente achizițiilor publice, cu încheierea contractelor aferente și executarea acestora în termenele și condițiile legii.
Marea problemă o constituie însă costul de circa 9 miliarde și durata execuției. Ministerul Transporturilor încearcă de 10 ani, fără succes, să facă studiile de fezabilitate pentru autostradă
Încă 2007, ministerul a elaborat studiul de prefezabilitate pentru traseul autostrăzii Târgu Mureș-Iași-Ungheni, iar în anul 2010, s-a demarat elaborarea studiului de fezabilitate pentru cele trei sectoare de autostradă, rezultate în urma studiului de prefezabilitate, respectiv „Autostrada Târgu Mureș - Ditrău“, „Autostrada Ditrău - Târgu Neamț”, „Autostrada Târgu Neamt - Iași - Ungheni”.
În 2012, Ministerul Finanțelor a respins însă avizarea acestor proiecte din cauza costurilor foarte mari necesare pentru realizarea lucrărilor pe cele trei sectoare de autostradă.
Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a subliniat recent că Bruxelles-ul dispune de fonduri pentru a finanța studiul de fezabilitate pentru autostradă.
Între timp, există parlamentari ai Opoziției care susțin proiectul, precum deputalul liberal Marius Bodea care a scris președintelui României pentru ca importanța autostrăzii Iași - Tg. Mureș să fie discutată și susținută de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
Valoarea de investiție a întregului obiectiv a fost estimată la 8,9 miliarde de euro, astfel:
- Autostrada Târgu Mureș - Ditrău (92 km): 2,12 miliarde euro
- Autostrada Ditrău - Târgu Neamț (118 km): 4,24 miliarde euro
- Autostrada Târgu Neamț - lași - Ungheni (101 km): 2,52 miliarde euro.
În anul 2014, Ministerul Transporturilor a dispus revizuirea celor trei studii de fezabilitate, iar în anul 2015, a fost semnat contractul pentru revizuirea studiului de fezabilitate Autostrada „Târgu Mureș - Ditrău”, pentru celelalte două sectoare de autostradă nefiind atribuite contracte de servicii în urma licitațiilor.
Din cauza lipsei de finanțare contractul de servicii a fost suspendat până la data de 20 noiembrie 2016, când a fost dat ordinul de începere al acestuia. În data de 20 decembrie 2016, contractul de servicii a fost însă din nou suspendat, ca urmare a unui raport de control întocmit de Curtea de Conturi a României.
Reluarea contractului de servicii urma să se realizeze în luna iunie 2017, cu o durata de realizare a acestuia de 16 luni, dar nu a fost demarat nici până la această dată.
Procedura pentru studiul de fezabilitate „Completarea studiului de fezabilitate Autostrada Târgu Neamț - Iași - Ungheni cu realizarea conexiunii la podul peste râul Prut” și achiziția pentru proiectarea și execuția sectorului de autostradă Târgu Neamț - Iași trebuiau și ele demarate în a doua jumătate a anului 2017.
În aceste condiții, este greu de crezut că autostrada va fi finalizată și în 2030, deși este obiectiv prioritar în programul de guvernare și în Master Planul General de Transport al României
Conform Master Planului, obiectivul de investiții „Autostrada Est—Vest (Târgu-Mureș-Iași-Ungheni)” va fi implementat după cum urmează:
- Secțiunea Târgu-Neamț - lași - Ungheni („Autostrada Târgu Neamț - Iași - Ungheni”), care va asigura conexiunea cu Republica Moldova, în perioada 2017-2020;
- Secțiunea Târgu Mureș - Târgu Neamț („Autostrada Târgu Mureș - Ditrău”, „Autostrada Ditrău - Târgu Neamț”), care va asigura conexiunea cu regiunea Transilvania, în perioada 2021—2030.
În prezent, doar secțiunea de autostradă Târgu Neamț - lași - Ungheni poate beneficia de finanțare din fonduri europene în cadrul exercițiului financiar 2014-2020, secțiunile de autostradă Târgu Mureș - Ditrău și Ditrău - Târgu Neamț fiind cuprinse în exercițiul financiar 2021- 2030.
De asemenea, ținând cont de costurile foarte mari ale investiției pentru sectorul Târgu Mureș - Târgu Neamț, adică 6,3 miliarde euro, Guvernul consideră că execuția lucrărilor pentru secțiunile de autostradă Târgu Mureș - Ditrău și Ditrău - Târgu Neamț nu poate fi finanțată integral de la bugetul de stat.
